VIDEO Surpriză pe A1 Sibiu-Pitești: primul tunel forat, dat în trafic înainte de termen
Rețeaua de drumuri de mare viteză din România este pe cale să bifeze o premieră tehnică importantă: deschiderea primului tunel forat de autostradă, pe Secțiunea 4 a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești. Odată cu inaugurarea celor aproape zece kilometri dintre Tigveni și Curtea de Argeș, șoferii vor putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din acest coridor strategic, cu câteva luni mai devreme decât prevedea calendarul contractual.
Sectorul de 9,86 kilometri dintre Tigveni și Curtea de Argeș, parte a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, este pregătit din punct de vedere tehnic pentru a primi mașinile, urmând să fie dat în folosință în următoarele săptămâni. Anunțul a fost făcut marți de Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a indicat și o posibilă dată pentru tăierea panglicii.
Potrivit șefului Companiei de Drumuri, verificările tehnice de la tunelul rutier Curtea de Argeș (Momaia) s-au încheiat deja. „Testele la sistemele tunelului rutier Curtea de Argeș (Momaia) s-au încheiat, iar circulația ar putea fi deschisă pe 3 decembrie”, a precizat Cristian Pistol.
Dacă traficul va fi deschis în luna decembrie, proiectul va fi livrat înaintea termenului limită din contract, stabilit pentru februarie 2027. De asemenea, punerea în funcțiune a celor 9,86 kilometri ai Secțiunii 4 va ridica la circa 54 de kilometri lungimea totală circulabilă din cei peste 122 de kilometri ai Autostrăzii Sibiu – Pitești.
Cum va fi operat și supravegheat tunelul Momaia
Elementul central al acestei secțiuni îl reprezintă traversarea dealului Momaia printr-un tunel cu o lungime de aproape 1,35 kilometri, o lucrare complexă care impune reguli stricte de supraveghere permanentă. Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook , directorul CNAIR a explicat soluția de compromis găsită pentru ca inaugurarea să nu fie amânată din lipsă de personal:
„Cu peste 2.500 de puncte de monitorizare, are nevoie de oameni care să-l mențină în funcțiune non-stop: echipe de monitorizare, mentenanță și intervenție. Pentru ca deschiderea să fie posibilă încă din acest an, am constituit o echipă de operare formată din personal CNAIR detașat de la alte secții de drumuri și din tehnicieni puși la dispoziție de constructorul austriac al tunelului (Porr).” — Cristian Pistol, directorul CNAIR
Această formulă tranzitorie va fi dublată de o campanie de recrutare de personal calificat, „care va forma echipele permanente”. Oficialul CNAIR a subliniat că noii angajați nu vor deservi doar obiectivul de la Curtea de Argeș: „Acești specialiști vor forma baza corpului profesional care va pregăti echipele de monitorizare, mentenanță și intervenție și pentru viitoarele tuneluri de pe rețeaua de autostrăzi din România”.
Tehnologia austriacă din spatele primului tunel forat
Deși este primul tunel forat de autostradă din România, constructorii nu au apelat la giganticele mașinării de tip TBM (Tunnel Boring Machine), utilizate în prezent pe șantierul Magistralei 6 de metrou din Capitală sau pe lucrările de cale ferată dintre Brașov și Sighișoara.
Pentru „Momaia” a fost aleasă metoda NATM (New Austrian tunneling method), o tehnică de excavare secvențială. Practic, galeria este săpată etapizat, în segmente reduse, iar imediat după expunerea rocii, pereții sunt stabilizați cu plasă metalică și beton torcretat prin pulverizare. Abia după securizarea unui segment se avansează cu săpătura către următorul.
Pe structura astfel stabilizată s-au montat ulterior hidroizolația și căptușeala definitivă din beton armat, etapă urmată de finisaje și de instalarea echipamentelor și utilităților. Cele două galerii principale au fost interconectate prin trei căi de legătură destinate situațiilor de urgență: două pasaje pietonale și o galerie mai largă, proiectată astfel încât să permită trecerea autovehiculelor dintr-un sens în celălalt.
Până acum, singurul tunel de autostradă funcțional din țară era cel de la Săcel, aflat tot pe A1, în apropiere de Sibiu. Cu o lungime de 340 de metri, acesta nu a fost însă forat prin munte, ci realizat prin săpătură deschisă și acoperit ulterior cu un plafon de beton și un strat vegetal.
Datele contractului pentru Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș
Investiția de pe Secțiunea 4, estimată la 1,678 miliarde de lei fără TVA, beneficiază de finanțare europeană prin Programul Transport 2021-2027. Fișa tehnică a tronsonului arată următorii parametri:
- Lungime: 9,86 km (menționată în rapoarte și ca circa 9,8 – 9,9 km)
- Antreprenor: Porr Construct (Austria)
- Valoare exactă: 1.678.873.121,77 lei fără TVA
- Semnarea contractului: noiembrie 2021
- Startul lucrărilor: martie 2022 (lucrările majore ale austriecilor de la PORR la tunel au demarat în toamna lui 2023)
- Durata contractuală: 16 luni pentru proiectare și 44 de luni pentru execuție (termen inițial februarie 2027; finalizare programată în decembrie 2026)
Autostrada A1 Sibiu – Pitesti – cele cinci sectiuni, Foto: Hotnews Tabloul complet al Autostrăzii Sibiu – Pitești
Întinsă pe mai bine de 122 de kilometri și împărțită în cinci loturi, Autostrada A1 Sibiu – Pitești reprezintă o verigă esențială a Coridorului 4 Paneuropean, menită să conecteze centrul și vestul țării la rețeaua rutieră europeană. În prezent, stadiul celorlalte patru secțiuni este următorul:
- Secțiunea 1 (Sibiu – Boița, 13,17 km): A fost primul lot dat în folosință, încă din decembrie 2022, fiind construit de Porr înainte de termen .
- Secțiunea 5 (Pitești – Curtea de Argeș, 30,35 km): Constructorul WeBuild (fost Astaldi) a finalizat tronsonul în două etape. Primii aproximativ 15 kilometri, de la Bascov până la nodul rutier Merișani, au fost dați în trafic în decembrie 2024, iar restul de circa 15 kilometri până la Curtea de Argeș s-au deschis circulației în iunie 2025.
- Secțiunea 3 (Tigveni – Cornetu, 37,4 km): Asocierea WeBuild – Tancrad (Italia – România) a semnat în august 2022 contractul rezultat din cea mai scumpă licitație de autostradă organizată până atunci în România, evaluat la circa 1 miliard de euro la cursul actual. Lucrările au început la debutul anului 2025, iar pentru cel mai lung tunel al autostrăzii, cel de la Poiana, constructorii italieni pregătesc un utilaj TBM , forajul urmând să debuteze în această toamnă.
- Secțiunea 2 (Cornetu – Boița, 31,33 km): Considerată cea mai dificilă porțiune, traversează Valea Oltului și include șapte tuneluri. În februarie 2022, CNAIR a parafat un contract de peste 820 de milioane de euro cu o asociere din Turcia . Primele intervenții în zona montană au început în primăvara lui 2025. Pe 8 octombrie 2025 a demarat execuția la primul tunel, Robești — care a fost străpuns în mai 2026 —, iar în aprilie 2026 au început forajele și la primul tunel de la Boița, urmate la scurt timp de lucrările la tunelul Balota.
Explorează subiectele:
