Avertisment de la Cairo: barajul de pe Nil amenință 170 de milioane de oameni
Poziția Republicii Arabe Egipt față de marile focare de tensiune ale lumii – de la disputa privind apele Nilului și conflictul din Sudan, până la războiul din Fâșia Gaza, atacurile din Marea Roșie și războiul din Ucraina – a fost detaliată de ambasadorul ES Mohammed Moustafa Orfy într-un interviu exclusiv realizat de Răzvan Munteanu pentru podcastul „Agenda Internațională”. Dincolo de dosarele de securitate, diplomatul de la Cairo a lansat o serie de propuneri economice și militare concrete adresate autorităților de la București.
Disputa Nilului și criza din Sudan: linii roșii pentru securitatea națională
Cea mai gravă provocare imediată la adresa Egiptului o reprezintă tensiunile cu Etiopia generate de construcția barajului de pe fluviul Nil. Diplomatul a subliniat că Egiptul numără 120 de milioane de locuitori, iar Sudanul vecin are între 51 și 52 de milioane, ceea ce înseamnă că aproximativ 170 de milioane de oameni depind vital de aceste resurse de apă. Pentru populația celor două state, problema nu este un lux, ci o chestiune de supraviețuire: „Ori ai apă, ori nu ai”.
Potrivit ambasadorului, Cairo a negociat cu bună-credință timp de zece ani, fără rezultat, inclusiv în timpul primului mandat al președintelui american Donald Trump, când Casa Albă a mediat un acord la Washington. Deși partea egipteană și-a dat acordul atunci în Biroul Oval, delegația etiopiană a părăsit masa discuțiilor fără explicații și fără a semna documentul. Egiptul respinge acuzațiile că ar bloca modernizarea Etiopiei – amintind că a construit el însuși un baraj în Tanzania după principii inginerești care au respectat interesele tuturor părților – și solicită exclusiv un acord obligatoriu privind operarea barajului, în baza dreptului internațional.
Făcând distincția între dreptul legitim la dezvoltare și dreptul la viață, Mohammed Moustafa Orfy a avertizat că producerea unor prejudicii ar declanșa o criză fără alternativă. Invocând experiența statelor europene cu valurile de migrație generate de conflictele din Orientul Mijlociu, diplomatul a precizat că milioane de oameni ar putea fi forțați să emigreze, iar Egiptul ar fi îndreptățit să recurgă la toate mijloacele prevăzute de dreptul internațional.
La fel de sensibilă este și evoluția din Sudan, țară cu care Egiptul împarte o frontieră de aproximativ 1.270 de kilometri și legături sociale profunde – circa cinci milioane de sudanezi trăiesc în Egipt, iar căsătoriile între cetățenii celor două state sunt frecvente. Cairo a încercat să medieze o reconciliere, însă insistă că orice soluție trebuie să respecte integritatea teritorială, Constituția și continuitatea instituțiilor sudaneze, precum armata, poliția, guvernul și sistemul medical. În viziunea Egiptului, prăbușirea acestor instituții ar duce la destrămarea statului vecin, motiv pentru care autoritățile egiptene refuză să pună pe picior de egalitate armata constituțională cu milițiile, pe care nu le recunosc și cu care nu negociază.
Marea Roșie, Gaza și prudența față de Acordul de la Mecca
Instabilitatea din Orientul Mijlociu lovește direct economia egipteană. Ambasadorul a dezvăluit că Egiptul a suferit pierderi de aproximativ 20 de miliarde de dolari în ultimii doi-trei ani din cauza tulburărilor din Marea Roșie, o rută maritimă strategică menținută sigură de secole pentru transportul de alimente, mărfuri și petrol. Subliniind că securitatea acestei mări revine țărilor riverane, oficialul a arătat că nimeni nu are dreptul să blocheze navigația internațională și să transforme regiunea într-o zonă de confruntare.
În privința rebelilor Houthi, care au preluat prin forță puterea în Yemen în urmă cu câțiva ani și se află în conflict cu Arabia Saudită, Egiptul își folosește canalele diplomatice pentru a calma tensiunile, apreciind răbdarea Riadului și sprijinul acordat autorităților yemenite legitime. Totuși, Cairo și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în Arabia Saudită exclusiv cu rol defensiv, fără a depăși limita autoapărării.
Referindu-se la războiul din Fâșia Gaza, Mohammed Moustafa Orfy a atras atenția că poziția Ligii Arabe – organizație ce reunește 22 de state, inclusiv Egiptul – a fost ignorată de presa occidentală, deși blocul arab a condamnat ferm toate atacurile asupra civililor și răpirile comise după 7 octombrie. Diplomatul a afirmat însă că răspunsul militar care a urmat nu a fost o simplă operațiune împotriva Hamas sau un conflict obișnuit, ci „un genocid total” și o distrugere completă a Gazei. Reluând declarația secretarului general al ONU potrivit căreia Gaza a devenit „un cimitir al copiilor”, ambasadorul a menționat bilanțul de aproape 20.000 de copii uciși și mii de alți copii mutilați sau lipsiți de hrană și medicamente, apreciind că protestele din universitățile americane și europene demonstrează că tragedia a devenit „o povară pentru conștiința întregii lumi”.
În opinia sa, soluția celor două state care să coexiste în demnitate, susținută și de Liga Arabă, rămâne singura cale viabilă pentru a opri un conflict fără sfârșit, putând fi stabilite criterii care să garanteze securitatea tuturor. Varianta unui singur stat palestiniano-israelian este respinsă de partea israeliană, care dorește să își păstreze majoritatea demografică și să evite modelul Africii de Sud. Ambasadorul a amintit că israelienii și palestinienii se cunosc bine și au derulat în trecut activități comerciale împreună.
Întrebat despre Acordul de apărare comună de la Mecca, semnat în această vară, ambasadorul a confirmat că Egiptul a primit o invitație de aderare, însă nu a luat încă o decizie. Deși Cairo întreține o relație strategică excelentă cu Arabia Saudită – țară vecină unde locuiesc milioane de egipteni și care găzduiește orașele sfinte Mecca și Medina –, relații foarte bune cu Turcia și legături tradiționale strânse cu Pakistanul, autoritățile egiptene analizează atent implicațiile pactului. Din perspectivă academică, diplomatul a punctat că „alianțele pot genera contraalianțe”, astfel că decizia finală va urmări exclusiv pacea și stabilitatea regională.
Echilibrul între marile puteri și lecția păcii pentru războiul din Ucraina
Pe scena globală, Egiptul – descris de ambasador drept poate cel mai vechi stat centralizat din lume, dar o putere medie fără greutatea Rusiei sau a Chinei – aplică o politică externă previzibilă, bazată pe dreptul internațional. Cairo menține relații funcționale atât cu Statele Unite și China, cât și cu Rusia și Ucraina, fără a leza interesele vreunei părți. Această abordare a permis, de altfel, ca în urmă cu câteva săptămâni Egiptul să încerce facilitarea transporturilor maritime prin Marea Neagră. Renunțarea la eventuale câștiguri pe termen scurt obținute prin încălcarea normelor internaționale reprezintă, în viziunea Cairo, cheia păstrării credibilității pe termen lung.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, poziția Egiptului și a lumii arabe favorizează dialogul și identificarea punctelor de convergență pentru eliminarea percepțiilor greșite și oferirea de garanții reciproce de securitate. Diplomatul a invocat propriul exemplu istoric al țării sale: după patru războaie cu Israelul, cele două state au negociat un acord și trăiesc în pace de peste cinci decenii. „Este ușor să începi un război, dar foarte greu să îl închei”, a sintetizat ambasadorul.
Planuri pentru România: parteneriat strategic, apărare, medici și tractoare
Pe plan bilateral, Bucureștiul și Cairo marchează anul acesta 120 de ani de relații diplomatice. Deși descrie legătura drept „o poveste de succes” caldă și sănătoasă, Mohammed Moustafa Orfy a recunoscut sincer că rezultatele obținute până acum sunt doar moderate și că este nevoie de o trecere la un nivel superior – ambiție pe care a regăsit-o și în discuțiile cu noul ministru român de externe, domnul Neculăescu.
Un domeniu prioritar este apărarea, unde cele două țări au semnat anul trecut un memorandum de cooperare pentru a relansa legăturile militare remarcabile din anii ’80 și din deceniile anterioare. Există interes pentru competențele privind diferite tipuri de muniție, instruirea comună și schimburile de experiență, Egiptul aducând în plus o vastă expertiză în combaterea terorismului. Ambasadorul a confirmat că se analizează deja încheierea unui parteneriat strategic militar, apreciind că amânarea acestui pas în trecut – explicabilă prin problemele interne și concentrarea României pe aderarea la Uniunea Europeană – a fost o greșeală care trebuie corectată acum.
Pentru a accelera proiectele economice și a învinge birocrația și rutina care au frânat mereu cooperarea, diplomatul recomandă guvernului român să încurajeze contactele directe între miniștrii de resort și experți, astfel încât acordurile să se materializeze în câteva zile sau săptămâni, iar rolul ambasadei să rămână doar unul de monitorizare. Oportunitățile identificate de partea egipteană acoperă sectoare-cheie:
- Agricultură și industrie: Pornind de la prestigiul de care se bucură în Egipt tractorul românesc din anii ’60 și ’70 – prezent odinioară în fiecare sat și pe fiecare teren agricol –, cele două state ar putea produce împreună tractoare destinate exportului în Africa și țările arabe, completându-și totodată producția sezonieră de legume și fructe.
- Sănătate: Egiptul dispune de medici și asistenți medicali foarte bine pregătiți, capabili să acopere deficitul de personal din sistemul sanitar românesc.
- Energie, educație și investiții: Sunt vizate proiecte comune în domeniul petrolului și gazelor, infrastructurii, educației, culturii și comerțului.
- Turism: Cei aproximativ 260.000 de români care vizitează anual Egiptul reprezintă o cifră modestă față de potențialul de peste un milion de turiști. Ambasadorul a remarcat că bugetul cheltuit într-o săptămână pentru traiul de zi cu zi în România poate acoperi un sejur la un hotel de cinci stele în stațiuni precum Hurghada sau Sharm el-Sheikh.
În încheierea interviului, diplomatul a transmis un mesaj elogios la adresa societății românești, remarcând că, dincolo de frumusețea țării, România se distinge prin oameni cumsecade, a căror politețe, bun-simț și atitudine pozitivă sunt autentice, exprimându-și speranța că tot mai mulți români vor alege să descopere Egiptul.
Explorează subiectele:



