Astăzi se împlinesc 58 de ani de la premiera unei cutremurătoare pelicule cinematografice, sub bagheta regizorului Liviu Ciulei. "Pădurea spânzuraților" a fost primul film românesc care a obţinut o largă recunoaştere internaţională.

Filmul "Pădurea spânzuraţilor" este o ecranizare din 1964 a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu, regizat de Liviu Ciulei, după un scenariu de Titus Popovici.

Victor Rebengiuc, memorabil în rolul lui Apostol Bologa FOTO Adevărul

Romanul "Pădurea spânzuraţilor" este considerat "primul roman psihologic din literatura română, care a fost inspirat dintr-o întâmplare reală, respectiv povestea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului şi subofiţer în armata austro-ungară, care a fost spânzurat la Ghimeş pe data de 14 mai 1917, când încerca să dezerteze pe frontul românesc", relatează cinemagia.ro.

Acţiunea filmului se petrece în timpul Primului Război Mondial. Apostol Bologa (interpretat de actorul Victor Rebengiuc), un tânăr însufleţit de aventuri romantice, se înrolează voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta (interpretată de actriţa Mariana Mihuţ).

Pe frontul din Galiţia, el este decorat şi avansat la gradul de locotenent, apoi este cooptat de Curtea Marţială, unde îl condamnă, la moarte prin spânzurare, pe sublocotenentul ceh Svoboda (interpretat de actorul Valeriu Arnăutu). După execuţie, află de la noul comandant de companie, căpitanul Klapka (interpretat de regizorul filmului şi actorul Liviu Ciulei), motivele pentru care Svoboda încercase să dezerteze.

Neliniști chinuitoare

Din acel moment, Bologa începe să aibă mustrări de conştiinţă, iar neliniştea şi obsesia vinovăţiei devin chinuitoare. Aflând că regimentul său va fi trimis pe frontul românesc, se hotărăşte să dezerteze, dar este rănit şi internat în spital. Aici se îndrăgosteşte de unguroaica Ilona (interpretată de actriţa Ana Szeles), fiica groparului Vidor (interpretat de actorul Laszlo Kiss), în casa căruia este încartiruit. Astfel, el rupe logodna cu Marta.După reîntoarcerea la unitate, este chemat din nou la Curtea Marţială, pentru a judeca nişte ţărani, consideraţi spioni fiindcă se duceau să-şi lucreze ogoarele peste liniile interzise convenţional de armata austro-ungară.

Bologa nu mai poate suporta gândul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovaţi şi hotărăşte să dezerteze, dar este prins, condamnat şi spânzurat.

Victor Rebengiuc, o alegere fericită

Filmările au avut loc în perioada ianuarie-mai 1964, în localităţile Purcăreni, Feldioara, Hoghiz, Araci, Prejmer, Rotbav (judeţul Braşov), Bonţida, Turda (judeţul Cluj), Bucureşti. "Distribuţia filmului stă sub semnul curajului, al siguranţei, dar şi al marelui fler. Victor Rebengiuc a fost o alegere fericită, mai întâi ca persoană fizică. Jocul său a concentrat bine: deruta personajului, amestecul de neputinţe pe care le acumulează Bologa, iar în secvenţa finală, ochii interpretului au jucat una din cele mai bune scene din film", scria criticul de film Ecaterina Oproiu, în revista "Cinema", în 1965, conform site-ului cinemagia.ro .

Pelicula "Pădurea spânzuraţilor" a fost distinsă cu următoarele premii: Premiul de excelenţă, pentru calitatea fotografică a imaginii şi ingeniozitatea mişcărilor de aparat - Festivalul de la Milano, 1964; Premiul pentru regie - Festivalul de la Cannes, 1965; Marele Premiu "Pelicanul alb"; Premiile pentru imagine şi interpretare feminină (Ana Széles) - Festivalul de film de la Mamaia, 1965, conform site-ului www.istoriafilmuluiromanesc.ro .