Omul care îl ține în șah pe Dominic Fritz: cine controlează de fapt USR
Congresul USR de sâmbătă a reconfirmat poziția dominantă a lui Ionuț Moșteanu în interiorul partidului. Deși Dominic Fritz ocupă funcția de președinte, rezultatul votului intern îl obligă să negocieze orice decizie majoră cu liderul care deține cea mai mare influență asupra filialelor din țară și care a reușit să își impună o majoritate relativă în forul de conducere.
Fritz trebuie să negocieze orice decizie cu Ionuț Moșteanu Foto: Mediafax
În urma confruntării directe de la Congresul de sâmbătă, Ionuț Moșteanu a demonstrat că rămâne cel mai puternic om din USR. Deși președintele formațiunii, Dominic Fritz, a promovat o listă proprie pentru Consiliul Național – pe care se regăseau figuri proeminente precum Vlad Voiculescu, Diana Buzoianu sau Diana Țoiu –, gruparea condusă de Moșteanu a reușit să atragă cele mai multe voturi pentru vicepreședinți.
Calculul politic din noul Birou Național, forul colectiv de conducere, îi oferă lui Moșteanu un avantaj strategic clar: echipa sa a adjudecat 12 mandate, în timp ce tabăra lui Dominic Fritz a obținut doar 10. Restul de două locuri au revenit grupării susținute de Lucian Stanciu Viziteu, primarul din Bacău. În această configurație, șeful USR nu deține majoritatea și depinde direct de negocierile cu Moșteanu pentru a adopta orice hotărâre în partid.
Această victorie internă consolidează o longevitate politică unică în USR. Ionuț Moșteanu este singurul membru care s-a menținut neîntrerupt în Biroul Național în ultimul deceniu, încă de la fondarea formațiunii. Intrat în politică în 2016, după un scurt mandat de secretar de stat în cabinetul condus de Dacian Cioloș, el a pus bazele filialei USR Argeș, organizație pe care o controlează și astăzi. De-a lungul timpului, a ocupat funcțiile de deputat, lider al grupului parlamentar și ministru.
Ionuț Moșteanu Foto: Inquam / Mălina Norocea
Influența sa în partid nu a fost diminuată nici măcar de controversele legate de studiile sale, care i-au scurtat mandatul ministerial. Numit ministru al Apărării în vara anului 2025, în Guvernul condus de Ilie Bolojan, Moșteanu a colaborat direct cu președintele Nicușor Dan. A părăsit însă executivul după doar câteva luni, pe fondul neclarităților privind diplomele sale: deși a început cursurile Politehnicii din București la debutul anilor '90 fără a le finaliza, el a obținut ulterior, ani mai târziu, o diplomă de la universitatea privată Bioterra. Cu toate acestea, plecarea din fruntea Apărării nu i-a blocat ascensiunea internă.
De altfel, Moșteanu a jucat un rol decisiv în ascensiunea și, ulterior, în îndepărtarea Elenei Lasconi. Potrivit unor surse politice, el a fost cel care a convins-o în 2020 să candideze sub sigla USR la Primăria Câmpulung Muscel. Patru ani mai târziu, tot el a propus ca Lasconi să deschidă lista partidului pentru alegerile europarlamentare din 2024.
Planul a eșuat atunci după ce edilul a recunoscut că a votat în favoarea familiei tradiționale la controversatul referendum pentru modificarea Constituției, orchestrat în epoca în care PSD-ul era condus de Liviu Dragnea. Acea mărturisire a generat un conflict deschis între Elena Lasconi și fiica sa, determinând-o să se retragă de pe listă. Chiar și așa, Moșteanu i-a susținut ulterior candidatura pentru prezidențialele din 2024. Doar trei luni mai târziu, însă, liderul din Argeș s-a aflat printre cei care au negociat cu Nicușor Dan intrarea în cursa prezidențială din mai 2025, o manevră politică ce a dus direct la mazilirea Elenei Lasconi.
Explorează subiectele:
