Piețele financiare taxează România: dobânzi duble față de Germania după rectificare
Statul plătește în continuare scump pentru împrumuturi Foto: Shutterstock
Cel mai elocvent barometru al prudenței manifestate de piețele financiare este randamentul titlurilor de stat emise pe o perioadă de 10 ani, indicator care stabilește direct prețul la care se împrumută România. Pe 30 octombrie, statul român era nevoit să achite o dobândă de 7,20% pentru aceste obligațiuni. În contrast, Germania se finanța prin instrumente similare la un cost de doar 3,32%. Acest ecart de aproape patru puncte procentuale demonstrează că investitorii asociază în continuare un grad ridicat de risc datoriei publice a României.
Potrivit Știrilor ProTV, aceste costuri mari de finanțare se mențin în pofida unei evoluții favorabile pe piața valutară, unde moneda națională a câștigat teren în fața valutelor majore, continuând un trend de apreciere început la finalul săptămânii trecute. Luni, Banca Națională a României (BNR) a afișat un curs de 5,3403 lei pentru un euro, în coborâre cu 0,23 bani raportat la ședința anterioară. În același timp, dolarul american a scăzut până la valoarea de 4,7658 lei.
Cum au fost împărțiți banii la rectificare: miliarde în plus pentru Sănătate și pensii
Rezervele investitorilor nu au putut fi risipite de prima rectificare bugetară din 2026, adoptată de urgență de Executiv vineri, la finalul săptămânii trecute. Măsura a fost motivată de Guvern prin nevoia asigurării fondurilor pentru serviciile publice și susținerea proiectelor de investiții.
Astfel, au fost direcționate sume suplimentare către administrațiile locale, asistența socială, achitarea pensiilor (3,47 miliarde de lei) și sistemul de Sănătate (3,22 miliarde de lei). Totodată, investițiile publice sunt estimate la aproximativ 169 de miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din PIB .
Documentul guvernamental păstrează obiectivul unui deficit bugetar cash de 6,2% din PIB, fiind elaborat pe baza datelor din execuția bugetară a primelor nouă luni ale anului curent. În acest interval, deficitul a ajuns la 3,81% din PIB, înregistrând o scădere comparativ cu nivelul de 5,31% consemnat în aceeași perioadă din 2025.
În acest context, menținerea unei direcții clare de consolidare fiscală rămâne vitală pentru ca România să își păstreze actualul rating de țară și să evite o scumpire și mai accentuată a împrumuturilor contractate de pe piețele internaționale.
Explorează subiectele:
