Numărul șomerilor din România a crescut cu peste 9.000 conform celor mai recente statistici oficiale. Iar aproape 25% dintre șomerii din țară sunt în cinci județe din sudul României și Moldova: Dolj, Suceava, Teleorman, Galați și Vaslui.

Numărul șomerilor, în creștere în Muntenia și Moldova FOTO arhiva Adevărul

Conform informațiilor furnizate pentru „Adevărul” de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), la 30 aprilie 2025 în România erau înregistrați 258.738 șomeri, cu peste 9.000 mai mulți față de perioada similară a anului trecut, când erau în total 249.534 șomeri.

Numărul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM reprezintă atât persoane indemnizate (persoane asigurate care provin din muncă/în baza unui contract de asigurare și absolvenți de învățământ care nu s-au putut încadra în muncă), cât și șomerii neindemnizați (care nu beneficiază de indemnizație de șomaj ).

Pe 30 aprilie 2025, pe primul loc în țară ca număr de șomeri era județul Dolj (19.853, cu peste 1.500 mai mulți față de perioada similară din 2024), urmat de Suceava (12.928), Teleorman (10.483), Galați (10.424, cu peste 2.000 în plus față de 30 aprilie 2024),Vaslui (10.019), Iași (9.611), Neamț (8.947), Argeș (8.637), Olt (8.006) și București (7.823). După cum se poate observa, aproape un sfert dintre șomerii din țară sunt în cinci județe din sudul României și Moldova: Dolj, Suceava, Teleorman, Galați și Vaslui. La polul opus, Transilvania și Banatul nu au vreun județ în acest top. Pe localități, tot la 30 aprilie 2025, cei mai mulți șomeri erau în București (7.823), urmat de Craiova (1.079), Galați (1.056), Valea Moldovei-Suceava (1.031) și Târgu Jiu (809).

„Șomajul din anumite zone, o sursă pentru pozițiile extremiste”

Sociologul Octavian Sachelarie a explicat pentru „Adevărul” motivele pentru care sunt foarte mulți șomeri în sudul țării, dar și în Moldova.

Sociologul Octavian Sachelarie FOTO arhiva personală

„Decalajul acesta privind șomerii mai mulți în anumite județe din Muntenia și Moldova, ca și dezvoltarea a existat mereu. Au fost încercări până în 1989 de a egala dezvoltarea într-un anumit fel. Însă după 1990, acest decalaj a crescut și a devenit catastrofal, social și sociologic vorbind. O mare parte din populație a plecat peste hotare, sunt zone ce încep pur și simplu să fie depopulate și unde nu se întâmplă nimic și șomajul e în creștere. Iar asta este o sursă pentru pozițiile extremiste din România. Există o zonă de furioși, de oameni ce se simt complet izolați, fără nicio șansă și fără ca cineva să le dea o șansă de viață mai bună. Ca soluții pentru a nu mai fi acest decalaj, ar fi dezvoltarea comunităților pe bază de proiecte. Numai că problema este următoarea: nu au priceperea necesară să facă proiecte în multe dintre cele câteva mii de comune din România”, precizează sociologul Octavian Sachelarie.

Doctor în sociologie şi absolvent al Facultăţii de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti în 1976, Octavian Sachelarie este autor a zeci de lucrări de specialitate și a fost timp de 17 ani directorul Bibliotecii Judeţene Argeş.