Curtea Constituțională a României (CCR) funcționează de două luni încălcându-și propria jurisprudență și, implicit, Constituția, după cum rezultă dintr-o decizie a Curții pronunțată în martie 2018 și analizată de  G4Media.ro împreună cu experți în drept. Unul dintre judecătorii CCR, Petre Lăzăroiu, se află în funcție de 10 ani, în condițiile în care în Constituție scrie că mandatele sunt de 9 ani. Lăzăroiu a fost numit în funcție în 2008 pe un rest de mandat și reinvestit în 2010, dar CCR tocmai a decis în martie că judecătorii nu pot adăuga un mandat întreg la un rest de mandat și că limita maximă este de 9 ani, așa cum prevede legea fundamentală. Prin urmare, din luna martie un judecător CCR funcționează ilegal și se pune în discuție însăși legalitatea constituirii Curții.  Dacă Curtea funcționează ilegal, atunci se mai ridică o întrebare: cât de legală este ultima decizie privind revocarea șefei DNA?

* Problema a fost semnalată zilele trecute de judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, pe Facebook: ”Tudorel Toader: <>.  Însă eu tot reflectez asupra caracterului general obligatoriu al oricărei decizii a CCR, nu doar al unora, pentru că vreau să înțeleg și mărturisesc că sunt într-un mic blocaj. Am în vedere, așa cum am spus, situația d-lui judecător constituțional care stă în funcție de 10 ani, deși CCR a zis negru pe alb general obligatoriu acum vreo două luni că e neconstituțional mecanismul prin care se tinde la depășirea termenului constituțional de 9 ani. Așadar dânsul este în funcție și azi. Situația juridică e neatinsă în pofida deciziei CCR general obligatorii (…) Sincer, eu chiar vreau să înțeleg, însă uneori îmi pare că nici constituționalul nu mai e ce am învățat eu prin facultate, iar Constituția nu s-a schimbat. Așadar ce e general obligatoriu, de când și pentru cine?”

Subiectul pe larg. Curtea Constituțională este compusă din nouă judecători, fiecare dintre ei numit pentru un mandat de 9 ani. Durata mandatului unui judecător CCR este precizată negru pe alb în art. 142 alin (2) din Constituție:

”Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit”.

Legea de organizare și funcționare a Curții (47/1992) conține o prevedere declarată neconstituțională. Potrivit acestei prevederi, mandatul unui judecător poate fi prelungit cu până la 3 ani. Iată ce spune art. 68 alin (3) din Legea 47/1992: ”În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.

Cu alte cuvinte, Constituția spune că mandatul unui judecător CCR este de maximum 9 ani – ”nu poate fi prelungit sau înnoit” – , în vreme ce legea de funcționare a Curții extinde durata mandatului unui judecător până la maximum 12 ani.

Doi judecători sunt în situația de a fi avut mandate mai mari de 9 ani, maximul permis de Constituție:

Tudorel Toader, actualul ministru al Justiției, judecător constituțional vreme de 10 ani, din 2006 până în 2016;

Petre Lăzăroiu, judecător aflat în funcție de 10 ani. El a fost numit în 2008 de fostul președinte Traian Băsescu pentru restul de mandat de 2 ani lăsat liber de Petre Ninosu și reînvestit în 2010 pentru un mandat complet de 9 ani. Potrivit legii de funcționare a CCR, mandatul lui Lăzăroiu expiră în 2019. Potrivit Constituției, el ar fi trebuit să înceteze în 2017.
Neconstituționalitatea prevederii din legea de funcționare a CCR, care statuează extinderea cu 3 ani a mandatului de judecător, a fost constatată de Curte prin Decizia 136 din 20 martie 2018.

Opoziția a atacat la CCR trei modificări aduse de PSD – ALDE legii de funcționare a Curții: superimunitatea judecătorilor, superpensiile acordate acestora și extinderea cu 5 ani a mandatului de judecător. Curtea a declarat neconstituționale două dintre modificări: superimunitatea și extinderea mandatului.

Iată ce spune Curtea Constituțională în motivarea deciziei din 20 martie 2018 (decizia 136) referitor la prelungirea mandatului unui judecător constituțional: ”dispozițiile legale care reglementează posibilitatea înnoirii în funcție, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deținut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art.142 alin. (2) referitoare la interdicția înnoirii mandatului și în art.1 alin.(5) din Constituție, potrivit cărora <<În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie>>”.

”Principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, conform cărora <>. Curtea constată că nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituționale, legiuitorul să eludeze o interdicție de natură constituțională. Mai mult, acesta are obligația de a elimina din dreptul pozitiv soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională, precum cea care se regăsește în actualul art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată”.

În sprijinul deciziei de constatare a neconstituționalității prevederii care oferă posibilitatea prelungirii mandatului unui judecător CCR, Curtea invocă o recomandare a Comisiei de la Veneția: ”orice prelungire de mandat a unui judecător constituțional și chiar opțiunea legislativă de a permite realegerea unui judecător pentru un nou mandat după exercitarea primului poate determina subminarea independenței judecătorilor”.

Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a decis (1) că propria lege de funcționare încalcă legea fundamentală și (2) că prevederea care permite prelungirea cu mai mult de 9 ani a mandatului de judecător trebuie eliminată.

Cine ce trebuia să facă pentru a pune CCR în legalitate

Decizia a fost pronunțată în 20 martie 2018 și publicată în Monitorul oficial nr. 383 din 4 mai 2018. Din acest moment curge termenul de 45 de zile, timp în care Parlamentul trebuie să pună în acord legea cu decizia CCR. Parlamentul e încă în termen, dar alta este marea problemă.

Potrivit experților în drept consultați de G4Media.ro , decizia CCR trebuia aplicată de președintele Curții din momentul adoptării ei. Astfel, art. 31 alin 3 din legea de functionare a CCR prevede că ”dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”.

Cu alte cuvinte, din data de 20 martie, momentul pronunțării deciziei, președintele CCR, Valer Dorneanu, trebuia să-l notifice pe șeful statului că mandatul unuia dintre judecători a expirat și că trebuie să facă o nouă nominalizare. Petre Lăzăroiu a fost numit de fostul președinte Traian Băsescu, prin urmare tot președintelui României îi revine dreptul de a face o nominalizare. Din cei 9 judecători ai CCR, trei sunt propuși de președinție, trei de Senat și trei de Camera Deputaților.

De unde revine obligația președintelui CCR de a notifica președinția? Din aplicarea mutatis mutandis a articolului 68 din legea de funcționare a CCR, care impune președintelui Curții să notifice autoritatea atunci când expiră mandatul unuia dintre judecători:  ”(1) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecărui judecător, preşedintele Curţii sesizează pe preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau, după caz, pe Preşedintele României, solicitându-i să numească un altul în locul lui; numirea trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor.”

Fiind o situație extraordinară, președintele CCR ar fi trebuit să notifice președinția de îndată, adică din 20 martie, că mandatul unuia dintre judecători a expirat ca urmare a deciziei Curții de a nu permite adunarea mandatului între de 9 ani la un rest de mandat.

Așadar, de aproape două luni și jumătate, Curtea Constituțională funcționează, în ceea ce privește componența sa, prin încălcarea Constituției. În tot acest timp, judecătorul Petre Lăzăroiu a luat decizii privind constituționalitatea unor acte normative, inclusiv – pe 30 mai 2018 – cea privind obligarea președintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, deși prezența sa în cadrul Curții este neconstituțională.

Declarațiile reprezentanților PSD – ALDE după hotărârea de miercuri Curții în privința șefei DNA: Deciziile CCR trebuie respectate

Imediat după decizia CCR de miercuri, 30 mai, prin care era constatată existența unui conflict constituțional între președinte și Guvern generat de refuzul șefului statului de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, reprezentanții majorității guvernamentale s-au grăbit să îi atragă atenția lui Klaus Iohannis că deciziile Curții trebuie respectate.

Tudorel Toader, ministrul Justiției: ”Nu există decizie a Curţii Constituţionale care să nu producă efecte juridice sau care să nu fie respectată de orice persoană fizică sau autoritate”.

Florin Iordache, fost ministru al Justiției: ”Codruţa, go home! Au fost și decizii care ne-au plăcut, cum a fost aceasta, și decizii care nu ne-au plăcut, dar ele sunt obligatorii și trebuie respectate”.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului: ”Preşedintele trebuie să dea curs cererii de revocare care o priveşte pe şefa DNA”.

 Decizia 136 din 20 martie 2018:

 
 

Distribuie Distribuie Comentarii