Constructorii au demarat lucrările la centura ocolitoare Azuga–Bușteni. Noua șosea va avea o lungime de peste nouă kilometri și este plănuită ca o alternativă la aglomerația de pe Valea Prahovei.

Azuga. Foto Wikipedia

Primele lucrări la șoseaua de centură Azuga–Bușteni au început, după ce recent Consiliul Județean Prahova a emis prima autorizație de construcție pentru tronsonul de peste nouă kilometri.

„Această investiție este una esențială pentru Valea Prahovei: va fluidiza traficul, va sprijini turismul și va aduce mai mult confort locuitorilor”, a transmis Consiliul Județean Prahova.

Noua șosea va lega Valea Doftanei din Prahova de localitatea Săcele din județul Brașov și va reprezenta o alternativă de trafic la drumurile naționale DN1 și DN1A, a precizat Virgiliu Daniel Nanu, președintele CJ Prahova (video: Virgiliu Daniel Nanu, Facebook).

Viitoarea centură Bușteni–Azuga, cu o lungime totală de 9,4 kilometri, a fost împărțită în patru tronsoane. Primul, cu o lungime de 1,6 kilometri, se va intersecta cu DN1 între Sinaia și Poiana Țapului și cu viitoarea descărcare a autostrăzii A3. Al doilea tronson, de 5,13 kilometri, va traversa orașul Bușteni. Al treilea tronson, de 500 de metri, se va lega de intersecția cu viitoarea bretea de descărcare a autostrăzii A3 între Bușteni și Azuga – DN1, iar ultimul segment, de circa doi kilometri, va ieși în DN1 la Azuga.

Șoseaua de centură va cuprinde 11 poduri, un tunel cu o lungime de 90 de metri care va subtraversa DN1 și calea ferată București–Brașov, dar și un semitunel de circa 150 de metri, la intrarea în Azuga. Lucrările, estimate la 600 de milioane de lei, vor fi realizate de constructorii de la Coni, investiția fiind finanțată din fonduri europene și de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.

Alternativă la aglomerația de pe Valea Prahovei

Românii vor mai avea de așteptat realizarea autostrăzii A3 între Brașov și Ploiești, aflată în mare parte în stadiu de planificare, însă viitoarea centură va contribui la degajarea traficului de pe segmentele Drumului Național 1 București–Brașov.

Vechea șosea de pe Valea Prahovei este tranzitată anual de sute de mii de turiști și reprezintă una dintre cele mai populare rute din România. Construcția drumului montan a început în secolul al XVII-lea, odată cu ridicarea mănăstirii din Sinaia.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, habsburgii au decis amenajarea drumului de pe Valea Prahovei din motive strategice, fiind considerat cea mai rapidă rută din Transilvania spre București. Drumul dintre Câmpina și Predeal a devenit tot mai circulat în secolul al XIX-lea, iar pe marginile sale au apărut numeroase cârciumi și hanuri.

Drumul de pe Valea Prahovei a fost modernizat în jurul anului 1865, fiind considerat una dintre cele mai moderne căi rutiere din România la sfârșitul secolului al XIX-lea. Popularitatea traseului a crescut odată cu realizarea căii ferate Ploiești–Brașov, în 1879, care lega capitala României de Transilvania și traversa actualele orașe-stațiuni de pe Valea Prahovei.

De atunci, Sinaia și fostele sate din jurul ei – Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului – au devenit tot mai atractive pentru turiști, fiind destinații de vacanță încă de la începutul secolului XX.