Postul Sfinților Petru și Pavel a început pe 16 iunie 2025 și se încheie pe 28 iunie, fiind una dintre cele mai blânde perioade de post din calendarul ortodox.

În anul 2025, Postul Sfinților Petru și Pavel începe luni, 16 iunie, și se încheie vineri, 28 iunie, cu o zi înainte de marea sărbătoare a celor doi apostoli. Acest post nu are o dată fixă în calendar, ci variază de la an la an, în funcție de data Paștelui.

Concret, el începe întotdeauna în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților, care urmează Rusaliilor. Astfel, în anumite perioade, postul poate dura doar câteva zile, iar în altele poate atinge chiar trei săptămâni. În 2025, durata este de aproape două săptămâni.

În vechime, acest post era cunoscut și sub denumirea de „Postul Cincizecimii”, fiind legat de sărbătoarea Rusaliilor, când Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor.

Postul Sfinților Petru și Pavel este al patrulea mare post din calendarul ortodox, alături de cel al Paștelui, al Crăciunului și al Adormirii Maicii Domnului. Este considerat un post de vară, menit să pregătească sufletele credincioșilor pentru celebrarea celor doi mari apostoli.

Primele mențiuni despre acest post apar în scrierile secolului al IV-lea, fiind amintit de mari sfinți ai Bisericii precum Atanasie cel Mare sau Leon cel Mare. Inițial, postul era respectat în special în mediul monahal, dar cu timpul a fost preluat și de credincioșii mireni.

Din 2015, pentru a oferi o continuitate duhovnicească, Biserica Ortodoxă Română a hotărât ca postul să aibă cel puțin șapte zile, chiar și în anii în care, conform calculelor calendaristice, ar fi fost mai scurt.

E unul dintre cele mai ușoare posturi

Postul Sfinților Petru și Pavel este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai blânde și mai accesibile posturi din an. Credincioșii trebuie să se abțină de la carne, ouă și lactate, alegând în schimb mâncăruri simple , bazate pe legume, fructe, cereale și verdețuri.

Spre deosebire de Postul Paștelui sau al Adormirii Maicii Domnului, această perioadă include numeroase dezlegări - zile în care este permis consumul de pește, vin și ulei.

În această perioadă, Biserica nu oficiază nunți sau alte petreceri fastuoase. Mulți credincioși spun că acest post este mai ușor de ținut deoarece are loc vara, când natura oferă din belșug roade proaspete, iar diversitatea alimentelor de post este mai mare.

Zilele cu dezlegare la pește

În rânduiala ortodoxă, anumite zile de post includ permisiunea de a consuma pește, vin și ulei, peştele având o simbolistică profundă în tradiția creștină, datorită faptului că în primele veacuri ale creștinismului simbolul peștelui era folosit de creștinii persecutați pentru a se recunoaște între ei.

Anul acesta, zilele cu dezlegare la pește în Postul Sfinților Petru și Pavel sunt:

* Luni, 16 iunie (Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul)

* Sâmbătă, 21 iunie

* Duminică, 22 iunie

* Marți, 24 iunie (Nașterea Sf. Ioan Botezătorul)

* Sâmbătă, 28 iunie

Miezul verii agrare

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, celebrată pe 29 iunie, marchează nu doar încheierea postului, ci și un moment central în calendarul agrar. Popular, ziua este cunoscută ca Sânpetru de Vară , fiind asociată cu începerea secerișului și evaluarea stării recoltelor.

Cei doi sfinți sunt cinstiți împreună pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul persecuțiilor creștine ordonate de împăratul roman Nero.

Sfântul Petru, fost pescar din Galileea, a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus. Numele său real era Simon, dar Hristos l-a numit Petru („piatră”), spunând că pe el își va zidi Biserica. După Înviere, Petru a devenit un pilon al Bisericii creștine, murind ca martir la Roma, răstignit cu capul în jos.

Sfântul Pavel, supranumit „Apostolul neamurilor”, a fost inițial un prigonitor al creștinilor, iar convertirea sa a avut loc pe drumul spre Damasc, după ce i s-a arătat Iisus. După această revelație, Pavel a devenit unul dintre cei mai importanți misionari, autor a numeroase epistole ce se regăsesc în Noul Testament. A murit tot la Roma, prin decapitare.

Tradiții și legende de Sânpetru

Ziua de 29 iunie este însoțită de numeroase tradiții populare și legende. Se spune că atunci când Sfântul Petru plesnește din bici, scânteile care sar din acesta se transformă în licurici, semn al prezenței divine în natură.

Sfântul Petru este considerat patronul agriculturii, stăpân al ploilor și grindinii, și cel care pedepsește lipsa de credință. Potrivit tradiției, atunci când oamenii se îndepărtează de Dumnezeu, Sfântul Petru pornește furtuni și grindină, dar le mărunțește, pentru a nu le face prea mult rău celor neascultători.

În această zi de mare sărbătoare creştină, oamenii merg la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Potrivit unei tradiţii din moşi-strămoşi, în această zi femeile nu au aveau voie să toarcă, căci se credea că se vor întoarce colacii de la morţi.

„Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că dacă se respectă această datină sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai spune că dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase”, spun specialiştii în etnografie şi folclor.

Se mai spune că în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială în ziua de Buna Vestire.