Dacian Cioloş a lansat, luni seară, platforma „România 100“, care cuprinde un portofoliu de proiecte naţionale, zece principii şi priorităţile pe care trebuie să le aibă în vedere viitorul Guvern. PNL şi USR şi-au arătat deja disponibilitatea de a susţine un proiect propus de Dacian Cioloş, pe care îl doresc în fruntea Guvernului şi după alegerile parlamentare.

Decizia mea rămâne fermă, iar Guvernul pe care îl conduc rămâne unul independent“, scrie Dacian Cioloş, pe ro100.ro , platforma pe care a anunţat-o în urmă cu câteva zile. Cioloş mai arată că unele partide nu s-au reformat în timpul guvernării Cioloş.

„Mandatul de Premier pe care l-am preluat în noiembrie 2015 a avut obiectivul de a asigura stabilitatea politică şi economică a ţării. Totodată, a avut rostul de a da partidelor politice răgazul necesar să se reformeze, să recâştige încrederea oamenilor, să se deschidă mai mult spre societate. Unele partide nu par să fi mers pe această cale.

Acest an de guvernare excepţională, independentă politic, a fost pentru ele doar o formă de a trage de timp, pentru a lăsa să se domolească energiile descătuşate de #Colectiv. În esenţă, modul lor de a se raporta la oameni, la alegători, a rămas acelaşi“, mai precizează Cioloş.

Premierul spune că are experienţa să continue guvernarea pe care a început-o. „Am dorit să arătăm că România se poate guverna şi altfel – cu onestitate, corectitudine, integritate. Eu cred că în România poate exista un alt mod de a administra interesul public, deschis, în dialog cu oamenii, pornind de la ideea ca interesul general este mai bine servit de o administraţie profesionistă şi nu politizată. Asta am început să fac în acest an.

Nu totul a mers bine, dar am încercat să corectăm cu onestitate greşelile făcute. Dar, tocmai pentru că acum am această experienţă, cred că schimbarea poate să continue. Din punctul meu de vedere, un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016, ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară“, a mai spus Cioloş.

Premierul a lansat o platformă online, denumită „Romania100 – România la 100 de ani“. „În 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri. 100 de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democraţie, de la războaie şi crize profunde la integrarea în NATO şi Uniunea Europeană.

Dacă vrem ca România să crească, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, să ni le asumăm dincolo de angajamente politice şi cicluri electorale. De aceea, vă propun Platforma #Romania100 – România la 100 de ani - 10 principii ale unei guvernări pentru cetăţeni, însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale care cred că ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor. O platformă pentru a ne recâştiga încrederea în România şi în noi înşine“, a conchis Cioloş.

Cele 10 principii pe care le propune Cioloş:

1 Susţin o Românie fără corupţie

Nicio forţă politică din România nu trebuie să pună oprelişti luptei împotriva corupţiei, să slăbească justiţia şi statul de drept. Corupţia înseamnă sărăcie, corupţia ne condamnă la subdezvoltare. De aceea, lupta împotriva corupţiei trebuie asumată de fiecare dintre noi, la nivel individual, cu conştiinţa că, în momentul în care unul dintre noi dă sau primeşte mită, cere sau oferă un drept necuvenit, devine parte a sistemului care corupe şi ucide România. La 100 de ani, România are nevoie de o justiţie puternică, independentă.

2 Susţin o Românie cu o clasă politică responsabilă

După alegerile din 11 Decembrie 2016, România riscă să aibă în prima linie, să fie condusă de oameni politici cercetaţi penal, cu condamnări penale, oameni care nu mai pot reprezenta viitorul. La 100 de ani de la Marea Unire, România merită o clasă politică cinstită, care să devină un model de etică şi onestitate, nu de populism şi demagogie. Merită un Parlament ai cărui membri respectă justiţia, care ţin cont de nevoile şi de aşteptările societăţii, care lucrează pentru ţară, nu pentru interese private. România are nevoie de oameni politici, demnitari şi oameni de stat vizionari, în serviciul cetăţenilor.

3 Susţin o Românie guvernată cu bun simţ

Mandatul scurt al actualului guvern a demonstrat limitele schimbării în condiţiile unui aparat administrativ opac, nereformat şi puternic politizat. Ne-am aliat cu cetăţenii pentru a le simplifica interacţiunea cu instituţiile statului. La 100 de ani, românii merită un stat puternic, reformat, cu o administraţie competitivă, profesionistă, deschisă, pentru oameni. Este nevoie de o reformă profundă a administraţiei şi de crearea unui corp administrativ competent, integru. Respectul pentru cetăţeni trebuie scris în ADN-ul administraţiei. Doar în felul acesta administraţia va inspira încredere şi respect.

4 Susţin o Românie în care fiecare munceşte şi este plătit cinstit

Creşterea economică sănătoasă şi nivelul de trai vor putea fi menţinute numai dacă vom crea mai multe locuri de muncă. Creşterile de salarii, de pensii sunt posibile numai dacă există suficienţi oameni care muncesc, care aduc valoare în economie. Crearea de noi locuri de muncă trebuie să fie obiectivul principal al guvernului, preocuparea permanentă a decidenţilor politici. Pentru aceasta avem nevoie de investitori, de capital autohton consolidat dar şi de capital de peste hotare. Oamenii trebuie să-şi găsească de muncă nu numai la Bucureşti, în Cluj sau în Timiş, dar şi în Botoşani, Vaslui sau Dolj.

5 Susţin o Românie fără sărăcie

Aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în sărăcie. Un copil din trei abandonează şcoala. Avem unul dintre cele mai ineficiente sisteme de asistenţă socială din Europa. În loc să fie sprijiniţi, cei mai săraci dintre noi sunt puşi pe drumuri, sunt folosiţi ca masă de manevră electorală. România are nevoie de un nou concept de incluziune socială, bazat pe activarea economică a celor în nevoie. Trebuie să continuăm reforma asistenţei sociale, să promovam pachete de sprijin integrat pentru oamenii săraci şi pentru familiile lor, care să ducă la o reală integrare în societate: locuri de muncă, sănătate, şcoală pentru toţi.

6 Susţin o Românie cu o economie competitivă

La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munţii. Polul sărăciei din Europa este la noi şi există dezechilibre majore de dezvoltare între regiuni. La asta ne-au adus inconsecvenţa, incapacitatea de a duce până la capăt proiecte şi de a avea abordări strategice, sistemele arbitrare de a distribui banii cu scopul de a “cumpăra” primari pentru campania electorală. La 100 de ani, România are nevoie de o viziune de dezvoltare multianuală, care unifică resursele bugetare naţionale cu fondurile europene, care încurajează investiţiile private şi eficientizează investiţiile publice. Debirocratizarea trebuie să continue, în relaţia cu cetăţenii, în interacţiunea statului cu mediul de afaceri, în interiorul instituţiilor publice. Mediul de achiziţii publice trebuie gestionat mai eficient, mai transparent, astfel încât să maximizăm investiţiile din bugetul ţării.

7 Susţin o Românie cu adevărat educată

În România de azi avem un sistem de educaţie în mare parte decredibilizat de interese partinice şi de non-valori, subfinanţat, un sistem în care dascălii oneşti sunt sufocaţi de hăţişuri de interese. Avem un sistem care îi exclude pe cei săraci sau pe cei din zonele rurale, în care liceele tehnice şi agricole au fost neglijate, în care multe universităţi au devenit fabrici de diplome. La 100 de ani, România merită altceva, românii merită mai mult. Avem nevoie să continuăm asanarea şi repunerea pe fundamente etice a sistemului universitar, să scoatem politica din şcoli. Trebuie să dăm o şansă egală elevilor şi profesorilor din mediul rural, să recuperăm şi să dezvoltăm învăţământul tehnic, agricol şi învăţământul dual astfel încât şcoala să înţeleagă realităţile pieţei, să lucreze direct cu întreprinderile şi să fie direct cuplată la economie.

8 Susţin o Românie sănătoasă

Prea mulţi medici pleacă din ţară. În România nu s-au mai construit spitale noi, România nu a avut în ultimii 26 de ani un plan de dezvoltare, de modernizare a infrastructurii spitaliceşti. Odată cu alocarea unui buget suficient, este nevoie de o reformă profundă a sistemului de sănătate, care să elimine corupţia, politicul şi conflictele de interese din managementul spitalelor, care să ofere condiţii de muncă şi de dezvoltare decente, astfel încât medicii noştri să rămână în ţară. Este nevoie de un program de modernizare a infrastructurii spitaliceşti, de un plan naţional de resurse umane pentru reprofesionalizarea administraţiei şi a managementului în sistemul medical din România, de un sistem transparent, meritocratic, etic, care să pună pacientul în centrul său. Trebuie să creştem accesul şi calitatea serviciilor medicale la sate şi în oraşele mici şi mijlocii. România la 100 de ani are nevoie de spitale noi, are nevoie de performanţă, nu numai în clinicile de vârf, ci în fiecare spital obişnuit.

9 Susţin o Românie care contează în Uniunea Europeană şi în NATO

Urmează vremuri tulburi pentru Europa. Uniunea Europeană este în criză. România trebuie să decidă dacă vrea să fie parte din problemă sau parte din soluţie. Trebuie să decidem dacă preferăm o Europă a populismului, etnocentrismului şi demagogiei sau o Europă a democraţiei, toleranţei şi prosperităţii. În 2019, România centenară va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Avem forţa şi oportunitatea să arătăm că România este un stat membru puternic şi să construim Uniunea Europeană alături de nucleul dur al celor care doresc să ţină împreună Europa. Avem forţa de a deveni ancora din Est a Europei unite. Avem forţa să rămânem cel mai de încredere partener din Europa de Est al Statelor Unite ale Americii. Totodată, avem datoria istorică şi morală de a-i ţine lângă noi, pe o cale europeană, pe românii din Republica Moldova, de a pregăti regăsirea neamului nostru în orice formă vor dori generaţiile care vin, de aici şi de dincolo de Prut.

10 Susţin o Românie a tuturor românilor

Cei mai mulţi dintre românii plecaţi să muncească în străinătate fac asta pentru că şi-au pierdut încrederea că acasă se poate mai bine. Avem datoria de a le respecta decizia, de a-i proteja şi sprijini acolo unde au ales sa trăiască, dar şi obligaţia de a nu-i înstrăina de ţară şi de a-i încuraja să se întoarcă acasă. România este a fiecăruia dintre noi, cetăţenii ei, în măsura în care ne-o asumăm, indiferent de etnia noastră, de credinţele noastre, de locul unde trăim sau muncim. La 100 de ani de la Marea Unire, o Românie puternică are nevoie mai mult ca oricând de un spirit de neam puternic, de un ţesut social solid, bazat pe valori, bazat pe ceea ce ne defineşte şi ne uneşte. Pentru aceasta, avem nevoie să regăsim încrederea în noi, unii în ceilalţi şi în noi înşine. O naţie puternică, încrezătoare, îşi susţine şi promovează valorile pe care se construieşte.

Primele 100 de zile: organizarea schimbării

Guvernul trebuie regândit la nivel de funcţionalitate ministerială, cu un Cabinet format dintr-un număr restrâns de miniştri, cu ministere comasate pe principiul clusterelor de dezvoltare şi un număr redus de agenţii de implementare şi reglementare.

Restructurarea administraţiei centrale trebuie consfinţită legislativ prin modificarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, astfel încât să includă un model de organizare internă pentru fiecare minister, cu explicarea competenţelor, pentru a elimina riscul suprapunerii de atribuţii.

Guvernarea este construită pe baza unor obiective trans-sectoriale, clar asumate, în beneficiul cetăţenilor (de exemplu: investiţii coordonate, reducerea sărăciei, debirocratizare, digitalizarea administraţiei, infrastructură modernă etc.).

#ComisiadeTaiatHartii 2.0 devine o instituţie de sine stătătoare, în cadrul Cancelariei Guvernului şi îşi continuă misiunea de debirocratizare în sprijinul cetăţenilor, al antreprenorilor şi pentru simplificarea relaţiilor inter-instituţionale.

Guvernul instituţionalizează #GovITHub şi Coordonatorul pentru Tehnologia Informaţiei. Aceste instituţii urmăresc ca investiţiile în IT ale instituţiilor publice să fie făcute eficient, conform unei strategii şi în interesul cetăţenilor.

Strategiile guvernamentale, politicile publice şi proiectele legislative trec printr-o primă evaluare de impact la momentul adoptării lor sau odată la 3 ani. Cele care nu trec testul eficienţei şi impactului încetează în mod automat.

Consolidarea tuturor fondurilor naţionale şi europene destinate dezvoltării şi o reală abordare multianuală a utilizării acestora. Fondurile bugetare care distribuie bani fără proiecte sau planuri de dezvoltare si mecanisme de control, impredictibil, pe baza clientelismului politic trebuie desfiinţate.

Cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului. Trebuie operaţionalizată şi întărită instituţional la nivelul Cancelariei, unitatea de evaluare a investiţiilor publice. Toate investiţiile guvernamentale trec prin acest filtru.

Portofoliu de proiecte naţionale

Reforma administraţiei publice: modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici pentru introducerea unor criterii noi de recrutare, evaluare şi stimulare a acestora. Obiectivul este de a crea o administraţie publică profesionistă, competentă, integră, transparentă, atât la nivel central cât şi la nivel local.

Modificarea Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru eliminarea discrepanţelor şi discriminărilor între diferitele sectoare ale sectorului public.

Operaţionalizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, întărirea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Pact multianual pentru finanţarea şi întărirea sistemului judiciar.

Asumarea şi operaţionalizarea celor 17 capitole ale Strategiei România Competitivă. Crearea unui Program naţional pentru sprijinirea antreprenorialului ca motor al economiei româneşti. Fiecare leu investit din fonduri publice trebuie să susţină o creştere economică durabilă, de calitate, crearea de locuri de muncă şi atragerea capitalului privat.

Continuarea Pachetului anti-sărăcie, cu alocare bugetară, schimbări legislative, termene concrete de îndeplinire asumate anual.

Propunere legislativă pentru stabilirea unui cadru financiar multianual, care să asigure continuitatea investiţiilor majore în economie, prin angajarea multianuală a resurselor bugetare. Bugetul României va fi elaborat astfel încât să urmeze programe şi obiective, nu nevoia unor instituţii de a-şi justifica existenţa.

Stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiţii de interes naţional, care să beneficieze de fonduri europene şi buget naţional în domeniile sănătate, educaţie, infrastructură mare.

Prioritizarea cercetării aplicate, dezvoltării şi inovării ca element de creştere a valorii adăugate în economie.

Încurajarea participării Diasporei în economie prin abordări de tipul “RePatriot” şi continuarea programelor Diaspora Start-Up.

Revizuirea legislaţiei şi crearea unui Program naţional pentru păduri care să permită conservarea şi exploatarea durabilă a acestora.

Reorganizarea Agenţiei Domeniilor Statului într-o structură care să permită achiziţionarea de terenuri agricole, comasarea şi revânzarea acestora către tineri agricultori, astfel încât să sprijine dezvoltarea agriculturii locale, întărirea fermei de familie, a formelor asociative şi a clasei de mijloc la sate.

Un pachet legislativ pentru încurajarea în agricultură a producţiei şi comercializării (inclusiv la export) de valoare adăugată, asocierii şi organizării pe filieră în agricultură şi înfiinţarea Camerelor Agricole ca structuri independente de consultanţă agricolă şi sprijin pentru fermieri, coordonate de aceştia.

Continuarea investiţiilor în cadastrarea teritoriului ţării, cu precădere pentru terenurile agricole. Continuarea şi îmbunătăţirea programului de prevenire şi gestionare a riscurilor de cutremur şi alte catastrofe naturale.

Continuarea schimbării de perspectivă în implementarea programelor europene, cu accent pe simplificare, creşterea calităţii proiectelor şi a impactului pe care programele finanţate îl au în economie.

Dezvoltarea instrumentelor financiare inovatoare demarate cu ajutorul fondurilor europene. Implementarea strategiilor de Investiţii Teritoriale Integrate din fonduri europene şi buget naţional în Delta Dunării, Valea Jiului, zona Moldovei, Roşia Montană-Apuseni şi identificarea altor zone care necesită pachete de intervenţie integrate din fonduri publice si private.

Pregătirea în condiţii optime a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Dezvoltarea gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) şi continuarea eforturilor de interconectare energetică şi consolidare a independenţei şi securităţii energetice a ţării. Abordare multianuală a punerii în valoare a patrimoniului istoric şi cultural naţional.

Sprijinirea sportului de performanţă şi dezvoltarea unui program naţional de promovare a sportului de masă.

Distribuie Distribuie Comentarii