„A vedea Doha și Dubai bombardate, la fel de inimaginabil cum ar fi pentru americani să vadă Seattle sau Miami bombardate”/Alegerea „imposibilă” cu care se confruntă statele din Golf după ce Iranul le-a atacat
Statele din zona Golfului Persic se confruntă cu o alegere imposibilă după ce drone și rachete iraniene le-au lovit orașele ca răspuns al Teheranului la atacul concertat al Israelului și al Statelor Unite, scrie Al Jazeera într-o analiză.
Când rachetele iraniene au lovit capitale și orașe din Golf în weekend, au spulberat mai mult decât sticlă și beton – au dat și o lovitură imaginii atent cultivate a statelor din regiune ca oaze de stabilitate, izolate de crizele și conflictele din restul Orientului Mijlociu.
Acum, țările din regiune se confruntă cu ceea ce analiștii descriu drept o alegere imposibilă: să riposteze și să riște să fie văzute ca luptând alături de Israel sau să rămână pasive în timp ce orașele lor ard.
„Suntem doar prinși în această locație geopolitică”
Totuși, chiar și în timp ce fumul se ridica orașelor, un cor de voci regionale a cerut reținere – avertizând că statele din Golf nu trebuie atrase într-un război pe care nu l-au dorit niciodată și pe care nu îl consideră al lor.
Șeicul Hamad bin Jassim bin Jaber Al Thani, fostul prim-ministru și ministru de externe al Qatarului, a avertizat într-un mesaj pe care l-a publicat pe platforma „X” că statele Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) „nu trebuie să fie târâte într-o confruntare directă cu Iranul”, chiar dacă Teheranul „a încălcat suveranitatea statelor Consiliului și a fost agresorul”.
„Există forțe care doresc ca statele Consiliului să devină direct implicate în conflict cu Iranul”, a mai scris șeicul Hamad. „Dar o confruntare directă între statele Consiliului și Iran, dacă va avea loc, va epuiza resursele ambelor părți și va oferi oportunitatea multor forțe să ne controleze sub pretextul că ne ajută să ieșim din criză”, a subliniat acesta.
Potrivit Al Jazeera, declarațiile sale reflectă o opinie mai larg împărtășită în Golf că acesta nu este războiul statelor de aici. Faisal Al-Mudahka, redactor-șef al publicației Gulf Times din Doha, a spus-o direct: „Acesta este războiul Israelului și al SUA și nu are nimic de-a face cu noi. Suntem doar prinși în această locație geopolitică”.
„Golful înseamnă prosperitate, dezvoltare, securitate și dialog”, a declarat Al-Mudahka pentru Al Jazeera. „Nu căutăm războiul. Nu vrem să fim târâți în acest conflict pentru ideologia lui Netanyahu și ideologia Iranului”, a adăugat el.
Răniți și morți în urma atacurilor Iranului asupra statelor din Golf
Atacurile asupra statelor din Golf au avut loc în timp ce Iranul riposta la un asalt masiv comun SUA-Israel care a început sâmbătă. Operațiunea l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei, liderul Suprem al Iranului, precum și alți lideri militari de rang înalt și a lovit obiective militare și guvernamentale din întreaga țară. O școală a fost de asemenea lovită, iar cel puțin 148 de persoane au murit doar în acel atac.
Teheranul a ripostat cu rachete și drone care au vizat Israelul și active militare americane din Golf, ucigând cel puțin trei persoane în Emiratele Arabe Unite (EAU), unde cel puțin 58 de persoane fuseseră rănite până duminică seara. Fie rachete – fie fragmente rezultate după interceptarea lor – au lovit clădiri emblematice și aeroportul din Dubai, zgârie-nori din Manama și aeroportul din Kuweit, iar fum a fost văzut ridicându-se din unele cartiere din Doha. Arabia Saudită a declarat că Iranul a lovit și Riadul și regiunea sa estică.
Qatarul a anunțat că 16 persoane au fost rănite pe teritoriul său, în timp ce cinci persoane au fost rănite în Oman, 32 în Kuweit și patru în Bahrain.
EAU și-au rechemat, de asemenea, ambasadorul din Israel – un semnal clar al frustrării din Golf față de evoluția evenimentelor.
O coloană uriașă de fum este vizibilă din satelit, în Dubai, în urma ripostei Iranului. Foto: Profimedia Un război pe care țările din Golf nu și l-au dorit
În săptămânile premergătoare atacului, Omanul a mediat discuții indirecte între Washington și Teheran, iar ministrul de externe Badr Albusaidi declara că pacea este „la îndemână”, după ce Iranul a fost de acord să nu mai stocheze uraniu îmbogățit și să își dilueze considerabil rezervele existente.
Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, SUA și Israel au lansat rachete.
Al-Mudahka a pus sub semnul întrebării escaladarea războiului în condițiile în care Omanul obținuse un acord pe care el l-a descris drept „mai bun decât acordul din era Obama”. El a spus că șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, emirul Qatarului, a făcut lobby intens la Washington pentru ca bazele din Golf să nu fie folosite în operațiuni împotriva Iranului.
Expertul a fost la fel de critic și față de reacția Iranului, descriind Teheranul ca fiind în „mod de panică” după pierderea conducerii sale. Justificarea Iranului – că lovește baze americane, nu țările-gazdă – arată „o lipsă de înțelegere a relațiilor internaționale”, a adăugat Al-Mudahka.
El și-a exprimat încrederea că CCG va rămâne ferm în refuzul de a permite operațiuni americane sau israeliene din spațiul său aerian.
O alegere imposibilă
Cu toate acestea, în pofida dorinței Golfului de a rămâne în afara conflictului, analiștii spun că regiunea se confruntă cu o dilemă chinuitoare.
„Pentru oamenii și liderii politici de aici, a vedea Manama, Doha și Dubai bombardate este la fel de straniu și de inimaginabil cum ar fi pentru americani să vadă Charlotte, Seattle sau Miami bombardate”, a declarat Monica Marks, profesoară de politică a Orientului Mijlociu la Universitatea New York din Abu Dhabi, pentru Al Jazeera.
Statele din Golf, a spus ea, „au văzut acest război venind cu încetinitorul de săptămâni, dacă nu luni, și au depus un efort enorm pentru a-l opri”.
Știau, a adăugat Marks, că un regim iranian încolțit ar „alege fratricidul înaintea sinuciderii”, luându-și vecinii din Golf ostatici în loc să accepte înfrângerea.
Incendiu la Palm Jumeirah Foto: Facebook – Nicolae Băciuț Rob Geist Pinfold, lector la King’s College London, a descris situația statelor din Golf drept o „enigmă”: a nu face nimic în timp ce Iranul lovește în mod repetat le afectează la fel de mult statutul precum intrarea în război.
„La urma urmei, aceste guverne sunt receptive la opinia publică”, a spus el. „Vor să fie văzute ca protejându-și populația, teritoriul și suveranitatea”.
Ambii analiști occidentali au sugerat că statele din Golf ar putea, în cele din urmă, să aleagă să acționeze – dar în propriile condiții.
Pinfold a argumentat că este mai probabil să lanseze ele însele lovituri, posibil printr-un efort comun al CCG precum Forța Scutul Peninsulei (PSF), în loc să își deschidă pur și simplu spațiul aerian pentru operațiuni americane și israeliene.
PSF a fost o armată unificată creată în 1984 de CCG.
„Nu vor să fie văzute ca lucrând pentru Israel sau împreună cu Israel”, a spus el. „Vor să fie percepute ca lideri, nu doar ca actori care îi urmează pe alții”.
Scenarii de coșmar pentru țările vizate de loviturile iraniene
Temerea imediată a liderilor din Golf vizează infrastructura lor cea mai vulnerabilă. Marks a identificat ceea ce a numit „adevăratul scenariu de coșmar”: lovituri iraniene asupra rețelelor electrice, instalațiilor de desalinizare a apei și infrastructurii energetice.
„Fără aer condiționat și desalinizarea apei, țările din Golf, toride și extrem de aride, sunt practic de nelocuit”, a spus ea.
„Fără infrastructură energetică, nu sunt profitabile. Statele din Golf vor lua orice măsuri pe care le consideră că le pun cel mai puțin în pericol aceste interese”, a subliniat el.
Al-Mudahka a prezentat criza ca având consecințe ce trec mult dincolo de Golful Persic. El amintește că 16% din energia mondială provine din Qatar și că 33% din petrolul global tranzitează regiunea mai largă prin Strâmtoarea Hormuz.
„Nu este vorba doar despre Qatar și Bahrain. Aceasta este cea mai importantă locație geopolitică pentru aprovizionarea energetică a lumii”, a spus el.
Pinfold a susținut însă că amenințarea mai mare nu este una fizică, ci reputațională.
Daunele de durată, a avertizat el, ar afecta puterea „soft” a statelor din Golf: brandul lor de refugii stabile și previzibile pentru investiții și turism într-o regiune turbulentă.
