AEP confiscă 1,4 milioane lei și amendează partide cu 4,3 milioane; PSD, PNL, AUR, USR, sub lupă
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat marți rezultatele verificărilor financiare efectuate la partidele politice pentru anii 2023 și 2024, precum și o serie de reforme legislative și administrative menite să aducă mai multă ordine și transparență în sistemul electoral.
AEP are în prezent 357 de angajați. FOTO: Inquam Photos
AEP a sancționat partide cu milioane de lei; verificările continuă la formațiunile majore
În urma a 228 de acțiuni de control finalizate, care au vizat activitatea financiară a partidelor politice pentru anii 2023 și 2024, AEP a aplicat sancțiuni în valoare totală de 4,3 milioane de lei. Pe lângă amenzi, Autoritatea a confiscat sume în valoare de 1,4 milioane de lei. Instituția a precizat că principalele formațiuni politice din România, respectiv Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR), se află încă sub lupa AEP, misiunile de control fiind prelungite.
Rapoartele privind activitatea financiară a PSD, PNL și AUR sunt așteptate să fie finalizate în cursul săptămânii viitoare. În cazul USR, termenul de finalizare a raportului este estimat pentru data de 20 iulie 2026.
Cele mai des întâlnite nereguli descoperite în timpul verificărilor includ:
- Contractarea ilegală de împrumuturi.
- Nerespectarea obligației de organizare a contabilității.
- Efectuarea de operațiuni financiare în afara conturilor bancare.
- Nepublicarea cotizațiilor.
- Primirea de donații care depășesc plafonul legal.
- Neînregistrarea identității donatorilor.
- Nepublicarea donațiilor și împrumuturilor ce depășesc limitele impuse de lege.
Toate partidele controlate au fost notificate în prealabil, iar AEP își propune să finalizeze verificările aferente anului 2025 până la sfârșitul acestui an.
Reformă legislativă privind transparența publicității politice
Președintele AEP a anunțat și lansarea în transparență decizională a unui proiect de lege crucial pentru transpunerea în legislația națională a Regulamentului UE 2024/900. Acest act normativ vizează creșterea transparenței și reglementarea vizării unui public țintă în publicitatea politică.
Potrivit lui Adrian Țuțuianu, Comisia Europeană a solicitat informații privind stadiul elaborării acestei legi, care a fost dezvoltată în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Proiectul stabilește responsabilități clare pentru instituțiile statului și introduce sancțiuni severe pentru cei care încearcă să ascundă sursa finanțărilor din spatele mesajelor politice. Adrian Țuțuianu a subliniat că sancțiunile pot ajunge la procente din cifra de afaceri globală a entităților implicate.
Cine va fi vizat de noile reglementări
Legislația propusă se adresează a trei categorii principale de actori implicați în publicitatea politică:
- Sponsorii: Partide politice, partide europene, organizații neguvernamentale, candidați independenți și alte persoane care comandă și finanțează reclame politice.
- Furnizorii de servicii de publicitate politică: Agenții de marketing, firme de PR, consultanți politici sau designeri grafici.
- Editorii de publicitate politică: Televiziuni, posturi de radio, site-uri de știri și marile platforme digitale, precum Facebook, Google, TikTok și YouTube.
Atribuții împărțite între AEP și CNA
Conform proiectului de lege, AEP va deține competența generală de verificare a obligațiilor de transparență în publicitatea politică, monitorizând publicitatea tipărită, materialele online non-audiovizuale și postările statice din mediul digital. De asemenea, AEP va gestiona plângerile, va aplica sancțiuni și va coopera cu autoritățile similare din celelalte state membre ale UE.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) va fi responsabil pentru verificarea spoturilor radio și TV, a clipurilor video și a conținutului multimedia distribuit prin televiziuni, radiouri, platforme video precum YouTube și TikTok, sau rețele sociale ca Facebook și Instagram.
Autoritatea pentru Protecția Datelor va supraveghea utilizarea datelor personale în procesele de targetare și profilare, în timp ce ANCOM va facilita cooperarea transfrontalieră pentru platformele online foarte mari.
Comitet de coordonare și sancțiuni majorate
Pentru o implementare eficientă, proiectul prevede înființarea unui comitet de coordonare, format din conducerea AEP, CNA, ANCOM și Autoritatea pentru Protecția Datelor. Aceste instituții vor colabora printr-o platformă informatică securizată, dezvoltată împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), cu suportul DNSC pentru securitatea cibernetică.
Firmele din afara Uniunii Europene care oferă servicii de publicitate politică în România vor fi obligate să desemneze un reprezentant legal în țară.
Regimul sancționator este un element cheie al proiectului, propunând amenzi calculate procentual din cifra de afaceri sau veniturile sponsorilor și furnizorilor de servicii de publicitate politică, inclusiv la nivel global. Pot fi aplicate și amenzi pentru fiecare zi de întârziere în executarea măsurilor dispuse de autorități, iar cuantumul acestora va fi majorat cu 50% pe durata campaniilor electorale și a referendumurilor, perioade în care încălcările pot afecta semnificativ procesul democratic. Refuzul efectuării controalelor sau neîndeplinirea măsurilor dispuse, inclusiv oprirea unei reclame politice ilegale, va putea fi sancționat cu amenzi cominatorii de 100.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Deciziile de sancționare pot fi contestate la Curtea de Apel București printr-o procedură accelerată.
Proiecte legislative și digitalizare
În cadrul conferinței de presă, Adrian Țuțuianu a subliniat necesitatea reformării legislației electorale, considerând că sistemul actual și-a atins limitele. Pe lângă proiectul privind publicitatea politică, AEP lucrează la:
- Un nou proiect pentru Legea partidelor politice.
- O nouă lege de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente.
- Un proiect privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Toate aceste proiecte vor fi discutate cu partidele parlamentare și transmise viitorului Guvern pentru promovare.
Măsuri de reorganizare internă la AEP
Președintele Adrian Țuțuianu a descris o stare de „dezordine administrativă” la preluarea mandatului său și a inițiat o serie de măsuri pentru eficientizarea activității AEP. Printre acestea se numără introducerea condicii de prezență, semnată la venire și plecare la cabinetul președintelui, și implementarea unui sistem de acces cu cartelă, aflat în proces de finalizare, pentru monitorizarea prezenței la serviciu.
Aceste schimbări au generat nemulțumiri din partea sindicatului și a unora dintre angajați. Țuțuianu a criticat și practica angajaților de a solicita frecvent concedii de o zi pentru motive personale, în condițiile în care beneficiază, în medie, de 32-41 de zile de concediu de odihnă anual, iar astfel de solicitări îngreunează organizarea.
De la începutul anului, 39 de angajați au părăsit Autoritatea, care în prezent are 357 de angajați. Alți 30 de angajați au contractele suspendate pentru interese personale, iar trei sunt detașați. O altă măsură a fost obligarea angajaților să își efectueze concediile restante, rezultând în utilizarea a 13.500 de zile de concediu de odihnă neefectuate din anii precedenți, ceea ce, potrivit președintelui, a demonstrat că instituția poate funcționa optim.
Pentru a-și consolida capacitatea, AEP poartă discuții pentru încheierea unor protocoale de schimb de date cu instituții precum ANAF, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. De asemenea, a fost semnat un protocol cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București pentru accelerarea procesului de digitalizare a instituției.
Alegeri locale parțiale în 15 localități
AEP a informat Guvernul că există 15 unități administrativ-teritoriale unde se impune organizarea de alegeri locale parțiale. Acestea includ comune și orașe din județele Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, precum și Sectorul 6 al Capitalei.
„Guvernul este cel care trebuie să stabilească data alegerilor. Până nu vom avea un guvern cu puteri depline, nu vom putea avea un răspuns privind organizarea acestor alegeri”, a precizat președintele AEP.
Explorează subiectele:
