Aleksandar Vučić renunță la președinția Serbiei pentru a redeveni premier
Liderul de la Belgrad își restructurează strategia pentru a rămâne în fruntea puterii. Ajuns la finalul celui de-al doilea mandat la conducerea statului, Aleksandar Vučić a renunțat oficial la președinția Serbiei pentru a deschide lista Partidului Progresist Sârb (SNS) la scrutinul parlamentar anticipat stabilit pentru 25 octombrie.
Aleksandar Vucic Foto: EPA EFE
Legea fundamentală a țării îi bloca politicianului dreptul la un al treilea mandat consecutiv de președinte, ce ar fi trebuit să expire în mai anul viitor. Pentru a ocoli această barieră și a menține controlul asupra direcției politice a țării, Vučić a decis să concureze direct pentru funcția de șef al guvernului, relatează The Guardian .
„Demisionez din funcția de președinte al republicii”, a transmis acesta în fața publicului în momentul anunțului oficial.
Tranziția la vârful statului și tensiunile sociale
În urma demisiei, conducerea interimară a Serbiei a fost preluată de Ana Brnabić, una dintre cele mai fidele aliate ale sale, care ocupă funcția de președinte al Parlamentului după ce anterior a condus guvernul. Ulterior desfășurării alegerilor legislative, noul conducător al forului parlamentar va fi cel care va numi viitorul premier și va declanșa procedura de organizare a alegerilor prezidențiale.
Alegerile din această toamnă intervin pe fondul unei crize sociale de durată. De aproape doi ani, Serbia este traversată de proteste antiguvernamentale masive inițiate de studenți. Revolta a căpătat amploare după tragedia din noiembrie 2024, când 16 persoane și-au pierdut viața în orașul Novi Sad ca urmare a prăbușirii unei copertine din gara locală. Cererile tinerilor privind stabilirea vinovățiilor și combaterea corupției sistemice s-au transformat într-o veritabilă mișcare politică menită să pună capăt dominației SNS, partid aflat la guvernare încă din 2012.
Un scrutin parlamentar cu valoare de referendum
Campania electorală se anunță extrem de disputată. Mișcarea civică susținută de studenți propune liste alcătuite din profesori, universitari, atleți și specialiști din diverse domenii independente de clasa politică tradițională. Aceștia au organizat caravane pe bicicletă în întreaga țară pentru a pleda în favoarea statului de drept. În estimările sociologice, această nouă forță concurează cot la cot cu formațiunea populistă de guvernământ, la scrutin participând de asemenea Partidul Socialist — partener de coaliție al lui Vučić —, o coaliție de opoziție proeuropeană și câteva grupări mai mici.
Deși cadrul constituțional sârb conferă executivului prerogative superioare celor prezidențiale, Vučić a condus practic țara ca un lider autoritar de-a lungul celor două mandate de câte cinci ani, intervenind frecvent în ședințele de guvern și asumându-și toate deciziile majore. În total, acesta a fost premier sau președinte timp de 12 ani.
Acuzații de autoritarism și derapaj democratic
În săptămânile dinaintea demisiei, liderul sârb a străbătut Serbia inaugurând proiecte de infrastructură, oferind subvenții și făcând vizite televizate în locuințele cetățenilor, acțiuni considerate de Biroul independent pentru Cercetare Socială drept o utilizare abuzivă a funcției publice în scop electoral. Vučić a respins aceste critici.
În paralel, răspunsul autorităților la valul de proteste s-a caracterizat prin forță și rețineri efectuate de poliție. Liderul de la Belgrad a susținut public că mișcările de opoziție și jurnaliștii independenți ar acționa sub îndrumarea unor forțe străine interesate să destabilizeze statul, susținând recent într-o apariție la televiziunea publică RTS că s-ar pregăti incidente pentru noaptea numărării voturilor.
Tensiunile interne și declinul instituțiilor democratice, alături de decizia Belgradului de a nu aplica sancțiunile internaționale impuse Moscovei pentru conflictul din Ucraina, au condus deja la înghețarea de facto a parcursului european al Serbiei.
Explorează subiectele:
