Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici.×

ALERTĂ! CCR decide azi dacă interceptările pe siguranţă naţională vor mai putea fi folosite în procesele penale de omor sau corupţie! Miză URIAȘĂ pentru Dragnea!

CCR decide azi dacă interceptările pe siguranţă naţională vor mai putea fi folosite în procesele penale de omor sau corupţie! Miză uriașă pentru Dragnea! CCR decide azi dacă este constiţutional ca SRI să obţină probe (interceptări, filaje) pe mandat de siguranţă naţională (MSN) şi apoi să le trimită la procurori pentru a fi folosite în dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa statului, relatează România Curată.

În acest moment, interceptările şi filajele făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) sunt folosite ca probe în dosarele penale care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa naţională, dar şi în cele de drept comun. Tradus în cuvinte simple, aceasta înseamnă că:

– în prima variantă, SRI face interceptări şi filaje pe MSN pentru infracţiunea de terorism, de exemplu, şi trimite probele la DIICOT pentru a instrumenta un dosar de terorism, infracţiune care ţine de siguranţa naţională.

– SRI face interceptări pe MSN pentru infracţiunea de terorism, dar află şi obţine probe totodată că persoanele monitorizate au comis o crimă (care nu are legătură cu terorismul) sau au făcut evaziune fiscală ori au săvârşit infracţiuni de corupţie. În această a doua variantă, SRI este obligat de lege să trimită probele astfel obţinute la parchete sau DNA pentru a fi folosite în dosarele penale obişnuite, de drept comun, să le spunem, care vizează infracţiuni ce nu ţin de siguranţa naţională.

Această a doua variantă a fost contestată la CCR ca fiind neconstituţională de un grup de inculpaţi din Bihor în dosarul nr.1672D/2016 aflat pe rolul Curţii. E vorba de Beneamin Rus, Alexandru Kiss şi alţii. Ei au ridicat exceptia de neconstituţionalitate a articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţionala a României (legea SRI).

Ce dosare ar fi afectate dacă probele obţinute de SRI pe MSN ar fi scoase din dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa statului. 

Un exemplu îl reprezintă dosarele Tel Drum. Unul dintre aceste dosare îl vizează chiar pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, dosarele conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională, pe securitate economică, însă probele sunt folosite de DNA în dosare obişnuite de corupţie. De pildă, această interceptare făcută de SRI pe MSN la data de 15 martie 2017, aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!

Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?

Ion Florian: Aştept să iasă soarele.

Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?

Ion Florian: Da.

Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.

Ion Florian: La barieră?

Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.

Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.

Neda Florea: La birou, mă!

Neda Florea: Alo!

Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?

Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.

Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.

Neda Florea: Aşa, de, da.

Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!

Neda Florea: Bine, bine, bine.”

Potrivit aceloraşi surse, “la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum, dar era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin. Pe 9 ianuarie, cu 8 zile înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar compania să îşi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 ha de lângă lui Valentin Dragnea, potrivit riseproject.ro.

Aceleşi surse judiciare spun că şi dosarul mare Tel Drum, în care liderul PSD a fost pus sub acuzare pentru 5 infracţiuni, abundă de interceptări obţinute de SRI pe MSN.

Un alt exemplu este dosarul ferma Băneasa privindu-i pe Dan Andronic, Remus Truică, Paul al României şi miliardarul israelian Benny Steinmetz, unul dintre investitorii de la Roşia Montana, dosar care abundă de asemenea de probe obţinute de SRI pe MSN şi sunt folosite într-un dosar ce vizează infracţiuni de corupţie, nu de siguranţa naţională.

Aşadar, au explicat sursele România Curată, dacă CCR decide că interceptările obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională nu mai pot fi folosite în dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa statului, aceste probe ar pica, chiar dacă decizia CCR priveşte numai viitorul, întrucât dosarele Tel Drum şi Ferma Băneasa nu sunt soluţionate încă prin sentinţă definitivă.

Ce a decis CCR în 2016

În urmă cu 2 ani, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţional ca SRI să ajute procurorii să facă probe pe mandat de supraveghere tehnică (MST), adică ca SRI să facă filaje şi interceptări pentru procurori în dosare obişnuite.

Decizia CCR de acum doi ani nu a vizat însă probele obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN). Dimpotrivă, SRI este obligat de legea 51/1991 să trimită probele la procurori, chiar dacă ele nu vizează infracţiuni de siguranţă naţională, ci omucideri, violuri sau corupţie.
În privinţa corupţiei există iarăşi o dezbatere între specialişti întrucât fenomenul este considerat o vulnerabilitate la adresa securităţii statului, potrivit Strategiei naţionale de apărare a ţării: 

“Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”.

“Vulnerabilităţile sunt consecinţe ale unor disfuncţii ori deficienţe sistemice, care pot fi exploatate sau pot contribui la materializarea unei ameninţări sau a unui risc.”

“Ameninţările reprezintă capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate.

“Riscurile reprezintă probabilitatea de manifestare a unui eveniment incert, cu impact direct sau indirect asupra securităţii naţionale.”

“Din perspectivă internă, obiectivele naţionale de securitate vizează:

(…)

buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept;”


Trimite pe WhatsApp
loading...

Citește și:

populare
astăzi

1 HOPA! Dragnea, îți scapă partidul din buzunar? Tudose, atac pe față la Proastă și Țărănoi!

2 BOMBĂ! Kovesi, invitată să susțină un discurs la ONU

3 PUCI în PSD? Citiți ce i-a spus Bănicioiu Alinei Gorghiu, joi, în aeroport, la Timișoara!

4 Voi ați văzut asta? Este exact imaginea României în zonă și în Europa!

5 INCREDIBIL! Voi vedeți ce postează idiotul ăsta? PSD l-a pus, de două ori, ministrul educației!!!

recomandări

Te ia DNA: VOCHITOIU HARALAMBIE

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Iată cum te poți cățăra pe turnul Eiffel