ALERTĂ Guvernul plănuiește noi măsuri perfide prin OUG: pensii speciale, creșterea numărului angajaților în primării
Guvernul intenționează să adopte săptămâna viitoare, probabil chiar luni, Codul Administrativ prin ordonanță de urgență, au declarat surse guvernamentale pentru G4Media.ro.
Potrivit proiectului de OUG, obținut de G4Media.ro, sunt păstrate majoritatea prevederilor controversate din legea care a fost declarată neconstituțională: pensiile speciale pentru aleșii locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ), reducerea majorității cu care se pot lua deciziile privind patrimoniul localităților de la două treimi la jumătate plus unu și creșterea numărului angajaților din primării.
Potrivit unor juriști consultați de G4Media.ro, urgența nu se justifică în acest caz, astfel că o OUG pe Codul Administrativ ar putea fi declarată neconstituțională.
În noiembrie 2018, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, că legea privind Codul Administrativ este neconstituțională în integralitate pe motive extrinseci.
Actul normativ a fost respins deoarece, în cadrul procedurilor de adoptare, Parlamentul a încălcat principiul bicameralismului, ceea ce însemna că procedura parlamentară trebuia reluată de la zero.
Un alt motiv care a stat la baza deciziei CCR a fost că inițiatorii Codului Administrativ nu au solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social. ”Legea te obligă să soliciți acest aviz. Chiar dacă ei nu trimit răspuns sau dacă avizul este negativ, este obligatoriu să-l ceri”, au explicat oficiali din cadrul Curții.
Codul administrativ a fost adoptat pe 9 iulie de Camera Deputaților în calitate de for decizional cu 175 de voturi “pentru”, 33 “împotrivă” şi 15 abţineri.
Una dintre prevederile proiectului de OUG privind Codul Administrativ vizează creșterea numărului de angajați în primării, măsură care, au explicat surse din administrația locală pentru G4Media.ro, este menită să fidelizeze aleșii locali. Astfel, primarii de comune vor avea voie să angajeze doi consilieri, spre deosebire de unul singur în prezent, deși sunt primării atât de sărace, încât nu își permit să plătească nici măcar personalul minim pe care îl au în prezent. O a două măsură este transformarea viceprimarului în demnitar, lucru care înseamnă că acesta va avea propriul cabinet de lucru, cu propriul consilier.
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului de OUG privind Codul Administrativ sunt pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene.
Modul de calcul al pensiei speciale pentru aleșii locali este similar celui pentru pensiile speciale ale parlamentarilor: produsul numărului lunilor de mandat cu 0,4% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Pensia specială se acordă cu condiția ca persoana respectivă să fi avut minimum un mandat întreg de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consiliu Județean, iar în calcul se iau maximum trei mandate.
De asemenea, pensia specială se cumulează cu orice alt tip de venit, inclusiv pensia normală, și se plătește din bugetul ministerului responsabil cu administrația publică.
Nu beneficiază de pensia specială persoana condamnată, în calitate de ales local, pentru infracțiuni de corupție.
O altă prevedere a proiectului de OUG privind Codul administrativ vizează că deciziile privind patrimoniul unităților administrativ teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau județeni, față de majoritatea de două treimi, necesară în prezent.
Propunerea de modificare a fost făcută de Ministerul Dezvoltării, unde a fost scris proiectul de Cod Administrativ, care a preluat practic un amendament depus de Darius Vâlcov în 2015 la legea administrației publice locale.
Potrivit noii prevederi, cele mai multe decizii privind patrimoniul, inclusiv închirierea sau concesionarea, se vor lua cu jumătate plus unu din numărul total al consilierilor.
Majoritatea de două treimi a rămas doar în ceea ce privește deciziile de vânzare, cumpărare, schimb sau donație a proprietăților imobiliare aflate în patrimoniul orașelor, comunelor și județelor.
Practic, România risca să piardă alocarea financiară a programului pentru perioada 2014-2020, adică 553,19 milioane de euro.
Documentul, atașat aici: