Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

ALERTĂ Motivare REVOLTĂTOARE a CCR: Un tratament juridic diferit plasează persoanele acuzate de corupţie în inferioritate/Document

ALERTĂ Motivare REVOLTĂTOARE a CCR: Un tratament juridic diferit plasează persoanele acuzate de corupţie în inferioritate.

Curtea Constituțională arată, în motivarea deciziei privind respingerea inițiativelor PNL-USR și PSD de revizuire a Constituției, că măsura de interzicere a amnistiei și grațierii faptelor de corupție nu se poate implementa printr-o revizuire a Constituției. Curtea a reţinut că interdicţia generală de a acorda amnistia sau graţierea în privinţa „faptelor” de corupţie are drept efect negarea vocaţiei persoanelor care au săvârşit fapte de corupție să beneficieze de actul amnistiei sau graţierii, relatează Digi24.ro.

MOTIVAREA INTEGRALĂ:

"Un asemenea tratament juridic, indiferent de nivelul său normativ,desconsideră existenţa umană a individului, plasând, din punct de vedere uman, persoanele care au săvârşite „fapte” de corupţie într-o situaţie de inferioritate, ceea ce se constituie într-o limitare a demnităţii lor umane. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi a posibilităţii sale de apreciere, ceea ce afectează, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor.

Astfel, ca efect al limitării puterii publice, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, contrar demnităţii umane. Curtea constată, astfel, că măsura preconizată reprezintă o desconsiderare a principiilor subiective care caracterizează fiinţa umană, ceea ce se constituie, prin prisma art.152 alin.(2) din Constituţie, într-o atingere adusă demnităţii umane", se arată în motivarea deciziei din 18 iulie.

CCR: O asemenea diferenţă de tratament nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă

"În cauza de faţă, ca efect al interdicţiei generale stabilite prin textul constituţional preconizat, este evident că două categorii de cetăţeni sunt tratate în mod diferit. Prima categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, nu poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală, pe când cea de-a doua categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru orice alte infracţiuni decât cele de corupţie, poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală.

O asemenea diferenţă de tratament nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, întrucât raţiunea amnistiei/ graţierii nu are în vedere, în mod principal, infracţiunea săvârşită, ci aspecte extrapenale, chiar extrajuridice, de umanitate, de oportunitate, de percepţie publică sau alte circumstanţe care justifică exercitarea acestei prerogative a statului.

Aşadar, prin natura lor, măsurile antereferite, de principiu, nu ţin seama de natura infracţiunilor comise, tocmai pentru a se putea constitui în măsuri apte să evite afectarea sau să redea libertatea individuală, după caz", potrivit motivării CCR.

Potrivit judecătorilor Curţii, încălcarea principiului egalităţii cetăţenilor duce la ostracizarea unei categorii de cetăţeni, întrucât neagă prerogativa statului de a uita sau ierta fapta comisă, astfel că libertatea individuală a cetățenilor este apreciată în mod diferit în funcţie de infracţiunea comisă.

Aceşti cetăţeni ar deveni discriminaţi chiar prin declaraţia expresă a legii fundamentale, aspect de neacceptat prin prisma principiului egalităţii, potrivit documentului CCR.

CCR: Interzicerea amnistiei și grațierii privind faptele de corupție limitează puterea publică

„Curtea constată că, în esenţă, prin revizuirea constituțională preconizată se are în vedere eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau graţierea [colectivă/ individuală] pentru - fapte de corupţie -. Reglementarea analizată limitează puterea publică, astfel încât niciuna dintre autorităţile publice nu va dispune de atribuţia de a amnistia/ graţia -fapte de corupţie-”, mai transmite CCR.

Curtea Constituțională a statutat că „puterea publică în mod axiomatic are caracter unic şi organizat, iar, în sistemul de drept continental, instrumentul juridic primar care ordonează puterea publică este actul fundamental al statului”.

„Puterea publică nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune diviziunea funcţiilor între diferitele autorităţi publice, iar în privinţa celor de rang constituţional aceasta îşi are, în mod evident, temeiul direct şi originar în Constituţie. Prin urmare, Constituţia, de principiu, trebuie să realizeze o diviziune coerentă şi complementară a funcţiilor puterii publice între autorităţile publice de rang constituţional, revenind Curţii Constituţionale competenţa ca, în ipoteza unor conflicte apărute în interpretarea normelor constituţionale, să tranşeze problema de drept constituţional”, se mai arată în motivare.

CCR: Modificarea în discuţie vizează limitarea atribuţiei Parlamentului și Preşedintelui României de a acorda amnistia, grațierea colectivă sau grațierea individuală

"Modificarea în discuţie vizează limitarea atribuţiei Parlamentului și Preşedintelui României de a acorda amnistia, grațierea colectivă sau grațierea individuală, după caz, pentru afirmarea unui interes general, respectiv acela de a se da efecte depline prerogativei Statului de a pedepsi prin eliminarea, în mod corespunzător, a dreptului său de a acorda uitarea/ clemenţa, ceea ce duce la executarea efectivă a pedepselor dispuse sau la considerarea ca executată a pedepsei numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului în privinţa infracţiunilor de corupţie ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate.

Revine Curţii Constituţionale sarcina de a stabili în ce măsură consacrarea constituţională a unei interdicţii de a acorda amnistie/ graţiere pentru „faptele de corupţie” pune în discuţie drepturi sau libertăţi fundamentale", potrivit judecătorilor constituţionali.

Decizia a fost luată în 18 iulie de judecători cu unanimitate, fiind 8 voturi în acest sens. Din cei 9 judecători CCR a lipsit Simina Tănăsescu, proaspăt numită judecător CCR de preşedintele Klaus Iohannis.

Restul modificărilor aduse legii fundamentale după referendumul din 26 mai, care se referă la interdicţia condamnaţilor penal de a fi aleşi în funcţii publice, precum şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei, dar şi extinderea posibilităţii de a ataca şi alte instituţii la CCR ordonanţele de urgenţă, sunt constituţionale.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cine sunt marii masoni din Ministerul de Interne

2 Avortul ratat Victor Ponta a făcut ieri 47 de ani. Cornelia Naum, mamă: „Nu am vrut să țin sarcina, cînd eram …

3 Tic-tac! MISTERUL schimbării prenumelui Rodica în Viorica Nica al actualei Viorica Vasilica Dăncilă va fi eluc…

4 Gata, îl scot din țară! Încă un infractor va scăpa nepedepsit! Mario Iorgulescu va fi transferat la o clinică …

5 VIDEO Femei plimbate în lesă prin centrul Timișoarei

recomandări

Te ia DNA: Vasile Blaga

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tesla lansează primul SUV - Model X