Pe lângă faptul că este inestetică, grăsimea de pe burtă este și periculoasă pentru sănătate. Grăsimea viscerală înconjoară stomacul, ficatul și intestinele și produce substanțe toxice care cresc tensiunea arterială și provoacă inflamații, relatează NY Post.

Grăsimea viscerală poate fi mai dăunătoare decât alte tipuri de grăsime. Foto: shutterstock (Arhivă)

Conform unui dietetician din India, pentru a scăpa de grăsimea de pe burtă ar trebui să eviți următoarele: produsele de panificație procesate, carnea procesată, alimentele prăjite și băuturile zaharoase.

„Băuturile zaharoase favorizează depozitarea grăsimii în zona abdomenului", a spus dr. Mrinal Pandit pentru SheFinds. „Consumul ridicat de zahăr este legat de creșterea grăsimii viscerale, care este asociată cu tulburările metabolice”, a mai adăugat medicul.

Mai bine de jumătate dintre americani - în jur de 53% - suferă de obezitate abdominală. Grăsimea depozitată adânc în abdomen, cunoscută sub numele de grăsime viscerală, poate fi mult mai dăunătoare decât alte tipuri de grăsime.

Potrivit specialiștilor, efectuarea a minimum 30 de minute de exerciții fizice de intensitate moderată în majoritatea zilelor, dormitul între cinci și opt ore pe noapte, lipsa fumatului și o dietă echilibrată pot contribui la eliminarea definitivă a grăsimii de pe burtă.

Un studiu realizat în 2020 de Universitatea din Minnesota a arătat că un consum excesiv de băuturi îndulcite cu zahăr și cu adaos de zahăr se traduce prin depozite mai mari de grăsime în jurul organelor.

„Atunci când consumăm prea mult zahăr, excesul este transformat în grăsime și depozitat", a declarat la vremea respectivă autorul principal al studiului, So Yun Yi. „Acest țesut adipos situat în jurul inimii și în abdomen eliberează în organism substanțe chimice care pot fi dăunătoare pentru sănătate. Rezultatele noastre susțin limitarea consumului de zahăr adăugat", a mai precizat So Yun Yi.

Carbohidrații rafinați

Exemple de carbohidrați rafinați: pâinea albă, orezul alb, pastele, biscuiții, pizza, produsele de patiserie și gustările ultraprocesate, precum chipsurile și bomboanele.

„Carbohidrații rafinați au efecte negative asupra sănătății, deoarece au trecut prin procesul de procesare, unde fibrele și alți nutrienți sunt îndepărtați”, a afirmat în urmă cu un an dieteticianul Lisa Young pentru Eat This, Not That!

Lisa Young a precizat că alimentele prăjite, care sunt bogate în calorii datorită uleiului folosit, se transformă, de asemenea, în zahăr și se depozitează sub formă de grăsime viscerală.

Carnea procesată, cum ar fi crenvurștii, cârnații, șunca, jambonul și salamul, se află și pe lista „neagră”, ca urmare a conținutului ridicat de grăsimi și sodiu și a conservanților nitrați și nitriți, care sunt adăugați pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor, pentru a menține carnea roșie și pentru a spori aroma.

„Nitriții și nitrații folosiți în procesare provoacă inflamații, un factor cheie al depozitării grăsimii și al bolilor cronice", a declarat Pandit pentru SheFinds.

Dieteticianul britanic Lucy Jones recomandă consumul cerealelor integrale.

Potrivit unor cercetări care fac parte din Framingham Heart Study, care analizează pe termen lung factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, volumul țesutului adipos visceral a fost cu 10,1% mai mic la adulții de vârstă mijlocie care au consumat aproximativ trei sau mai multe porții de cereale integrale în comparație cu cei care nu au consumat deloc.

Alimentele folosite în acel studiu au fost orezul brun, fulgii de ovăz, pâinea neagră, orezul brun, bulgurul, hrișcă, cușcușul și popcornul.