Amabasada Ucrainei a transmis mai multe precizări în contextul apariției unor informații privind executarea unor lucrări de dragare a canalului Bîstroe, fără informarea României, deși calea navigabilă pentru nave de mici dimensiuni reprezintă un obiect de dispută între cele două țări de mai mulți ani, iar adâncirea poate avea efecte asupra mediului.

„Pe fondul informațiilor vehiculate în mass-media din România cu privire la executarea de către partea ucraineană a lucrărilor de dragare operaționale pe Dunăre, considerăm necesar de a face următoarele precizări:

Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”, a transmis Ambasada Ucrainei.

România, anunțată din august 2022

„Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale. În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.

În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale.

În condițiile războiului brutal în desfășurare a rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, a mai transmis Ambasada Ucrainei.

Povestea scandalului Bîstroe. De ce este important pentru Ucraina și de ce România se opune

Posibilitatea ca Ucraina să facă lucrări neanunţate de adâncire la canalul Bîstroe , a cărui construire a stârnit nemulţumiri în România, dar şi la nivel internaţional, din cauza ameninţărilor aduse mediului, a readus în atenţie opoziţia Bucureştiului la lărgirea coridorului.

Pe 10 februarie 2023, Ministerul Transporturilor a găzduit o întâlnire cu reprezentanţi de la Mediu şi Externe, în contextul în care Garda de Coastă a sesizat lucrări de dragare în apele ucrainene, în zona canalului Bîstroe. Ulterior, situaţia a fost sesizată public şi de Sorin Grindeanu, care a menționat că România va continua să ajute Ucraina, însă a subliniat că „este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale”.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că nu a fost informat de nicio autoritate română competentă cu privire la aceste activităţi şi a cerut date de la Administraţia Deltei Dunării (despre activităţile părţii ucrainene şi evaluarea impactului) şi de la Poliţia de Frontieră informaţii „rezultate în urma monitărizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul canalului de navigație Bîstroe, precum și evaluarea caracterului acestora”.

Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării.

Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au demarat lucrările la canal pe data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.

România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, lucrările încălcând astfel o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost oferite însă părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.

Compania care gestionează proiectul anunţa în urmă cu câțiva ani că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011, lucrările au fost însă întrerupte, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial, în urma mai multor ani de de dezbateri și condamnări din partea mai multor Convenții la nivel internațional.