1. Introducere

2. Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea incorectă

3. Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea corectă

4. Semne de întrebare asupra dezvoltărilor viitoare?

1. Introducere

Au fost publicate recent în presă unele date furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) asupra persoanelor care au intrat în sub-populația de pensionari în anul 2019 și câteva dintre ele prezintă un interes particular în contextul dezbaterilor care au loc asupra continuării activității economice după împlinirea vârstei de pensionare. Numărul persoanelor pensionate în anul 2019 cu drepturi cuvenite și stabilite a fost de 168 mii. Excluzând persoanele primind pensie de urmaș- aproape de 28 mii, rezultă un număr al persoanelor pensionate pentru limită de vârstă și înainte de împlinirea vârstei standard de 140 mii (76,6 de mii fiind bărbați și 63,6 de mii fiind femei).

Numărul beneficiarilor de pensie limită de vârstă a fost de 27, 2 mii la bărbați, cu vârsta standard de pensionare de 65 ani, și de 12,8 mii la femei, cu vârsta standard de pensionare de 61 ani. Pentru prima dată, după cunoștințele mele, sunt comunicate de către CNPP și date asupra vârstei medii efective la pensionare în anul 2019. Aceasta a fost de 60,5 ani la bărbați și de 58,4 ani la femei. Sunt incluse categoriile de pensie de limită vârstă, pensie anticipată, pensie anticipată parțială și pensie de invaliditate (nu este deci inclusă categoria de pensie de urmaș).

Vârsta standard de pensionare este de 65 ani pentru bărbați și de 63 ani pentru femei, atingerea acestor vârste realizându-se prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în Anexa 5 la Legea nr. 263(/2010. Aceste vârste efective de pensionare sunt inferioare celor standard, motivația fiind atât opțiunea pentru pensie anticipată, la o vârstă inferioară celei standard, cât și includerea pensionarilor de urmaș în calculul vârstei medii în datele CNPP (aceștia din urmă având vârste considerabil mai mici la pensionare; în anul 2015 bărbații pensionați cu vârste mai mici de 55 ani reprezentau 39 la sută la cei cu pensie de invaliditate și doar 1,1 la sută la cei cu pensie pentru limită de vârstă; la femei cele două proporții erau de 47 și, respectiv, mai puțin de 1 la sută).

2. Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea incorectă

Pornind de la aceste valori ale vârstei medii efective de pensionare și în contextul dezbaterilor asupra posibilității unei persoane de a-și continua activitatea profesională după pensionare, o întrebare firească se poate pune: ce durată medie de viață poate avea o persoană pensionată în anul 2020 în categoriile pensie de limită de vârstă și pensie anticipată? Răspunsul nu este unul ușor de dat, dar un număr de aprecieri și ipoteze pot fi avansate, cu prudență și limite impuse de datele disponibile la noi. Datele furnizate de CNPP nu se referă doar la pensionări pentru limită de vârstă și pensie anticipată în anul 2019, fiind incluse și pensionările prin invaliditate, ceea ce diminuează vârsta medie efectivă de pensionare. Soluția la care am recurs este luarea în considerare a vârstei medii efective de pensionare din anul 2015, an pentru care (întâmplător) sunt disponibile date asupra distribuțiilor pe vârste ale celor pensionați prin cele trei tipuri de pensie. Iată în tabelul 1 aceste vârste medii.

Tabelul 1. Vârsta medie efectivă de pensionare în anul 2015 pe tipuri de pensie și vârsta medie

efectivă de pensionare în anul 2019 pentru cele trei tipuri de pensie (fără pensie de urmaș)

	Pensie pentru limită de vârstă	Pensie anticipată	Pensie de invaliditate	Toate cele trei tipuri de pensie
				Anul 2015	Anul 2019
Bărbați	62,8	61,3	49,8	59,4	60,5
Femei	60,2	57,3	47,6	57,3	58,4
Sursa: pentru anul 2015: calcule ale autorului pe baza datelor CNPP; pentru anul 2019: date CNPP

Particularitățile vârstelor medii pot fi sintetizate astfel:

• la pensionările prin invaliditate vârstele medii sunt în mod firesc net inferioare celor prin celelalte două tipuri de pensie;
• vârsta medie la pensie anticipată este cu 1,5 ani mai mică la bărbați și cu aproape 3 ani la femei;
• vârsta medie pentru ansamblul celor trei tipuri a crescut cu 1 an după anul 2015.

Fiind vorba în ceea ce urmează de un exercițiu prospectiv, admitem că datele din anul 2015 sunt valabile pentru anul 2020, alegerea acestuia fiind în concordanță cu particularitățile de vârstă ale datelor dintr-o altă populație europeană la care s-a recurs pentru estimări prospective la pensionarii din România dar și pentru a opera cu ani calendaristici reprezentativi. De altfel, diferența dintre vârsta medie la pensionare pentru toate cele trei tipuri de pensie nu a crescut în cei patru ani decât cu 1 an, ceea ce înseamnă o creștere medie anuală de cca 0,3 ani.

Ce perspective de viață, ca durată, are o persoană pensionată în anul 2020? Vom lua drept vârstă medie de pensionare vârsta de 60 de ani, plasată în datele din tabel între 62,8 ani la bărbații pensionați prin limită de vârstă și 57,3 ani la femeile pensionate anticipat. Datele vehiculate asupra speranței de viață la această vârstă sunt cele determinate prin luarea în considerare a mortalității la vârstele de 60 ani și peste dintr-un an calendaristic, instrumentul de cuantificare fiind tabela de mortalitate proprie acelui an. Așadar, câți ani ar trăi o persoane pensionată la vârsta de 60 de ani? Datele Eurostat oferă aceste date pentru țara noastră și am preferat plasarea lor în contextul UE28. În figura 1 cititorul poate examina și evalua comparativ valorile speranței de viață la vârsta de 60 de ani în anul 2017.

Le vom considera și pe acestea, convențional, ca fiind semnificative și pentru anul 2020 (schimbările anuale ale indicatorului sunt minore în populațiile europene). Valorile pentru țara noastră sunt 22,3 ani la femei și 17,8 ani la bărbați, inferioare valorilor medii din UE28 cu 3,4 și 4,1 ani (și cu 5-6 ani comparativ cu valorile cele mai ridicate), plasând România printre cele câteva țări din partea cea mai inferioară a clasamentului (Bulgaria Ungaria, Letonia și Lituania). Nu este lipsit de semnificație și faptul că poziția țării noastre în clasament este identică cu poziția după nivelul speranței de viață la naștere, ceea ce însemnă că mortalitatea este foarte ridicată nu numai la vârstele de 60 ani și peste, ci și la vârstele tinere și adulte.

3. Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea corectă

Revenind la cele două valori ale speranței de viață la vârsta de 60 de nai, ar rezulta că un bărbat pensionat (ori nepensionat) la vârsta de 60 de ani ar urma să mai trăiască în medie 17,8 ani iar o femeie 22,3 ani. Astfel de cifre sunt vehiculate și în presă și, din păcate, în literatura de specialitate. Este un raționament incorect științific. Valorile de 17,8 și 22,3 ani rezultă din mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste (ca probabilități) din anul 2017 (adoptate și pentru anul 2020, diferențele nu sunt semnificative). Cu alte cuvinte, se admite că această mortalitate pe vârste va subzista și în deceniile viitoare. Nu, mortalitatea pe vârste este de așteptat să-și continue regresul în toate populațiile europene și, mai ales, în contextul valorilor ridicate din țara noastră. Dar, cum putem estima această mortalitate la vârstele de 60 ani și peste pentru cei pensionați în anul 2020? Există o abordare care poate da răspuns la întrebare și în figura 2 cititorului i se oferă unele elemente de referință asupra metodei folosite. Figura este o formă simplificată a unuia dintre cele cunoscute grafice din analiza demografică – diagrama lui Lexis. Este compusă din culoare orizontale și verticale de lățime egală, culoarele orizontale fiind destinate vârstelor (în ani) iar culoarele verticale sunt destinate anilor calendaristici.

Evenimentele demografice dintr-un an calendaristic se plasează în suprafețe de diverse tipuri (cele pătrate în figura noastră). Nu putem folosi in forma simplificată a figurii culoare pentru toți anii calendaristici 1960-2060 și am simplificat forma, indicând doar prin linie verticală mortalitatea pe vârste în anul 2020, linia AC. Avem reprezentată pe această linie toate ratele de mortalitate de la 0 la 100 ani (viziunea transversală) .

În punctul B avem și persoanele care au ajuns la vârsta de 60 ani în anul 2020 și s-au pensionat. În spațiul BC se află mortalitatea la vârstele de 60 de ani și peste în anul 2020 din care a rezultat cele două valori ale speranței de viață la vârsta de 60 ani – 17,8 ani la bărbați și 22,3 ani la femei. Se poate însă observa că persoanele care au ajuns la vârsta de 60 de ani în anul 2020, în punctul b (identic cu B) provin toate din generația 1960 (născute în punctul a).

Mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste la persoanele respective se va produce în deceniile următoare, în segmentul bc, până la epuizarea generației în anul 2060 (neglijăm mortalitatea după vârsta de 100 ani). Cu alte cuvinte, mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste a celor pensionați în anul 2020 va fi mai redusă decât cea din anul 2020, urmând tendințele descendente ale fenomenului de până acum și care vor continua într-un context economic, social, cultural și medical în progres. Cum putem cuantifica mortalitatea la persoanele pensionate în anul 2020 (pensie pentru limită de vârstă și pensie anticipată) pentru a estima o speranță de viață realistă? Spuneam că există o abordare care poate da răspuns la întrebare. Noi nu avem estimații ale speranței de viață la naștere pe generații (viziunea longitudinală) dar există țări cu date demografice incomparabil mai bogate și tabele de mortalitate pe generații începând cu cele din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cititorul interesat poate consulta  The Human Mortality Database  ).

Franța este una dintre aceste țări și vom recurge la tabela de mortalitate a generației 1960 și la tabela pe anul 2018 (adoptată, convențional, pentru anul 2020). Generația 1960 nu este epuizată, membrii ei supraviețuitori au astăzi 60 de ani, dar specialiștii francezi au determinat, prin formule de extrapolare și comparații cu alte generații, întreaga mortalitate a generației 1960 și au reușit astfel să estimeze speranța de viață pe vârste în această generație. La 60 de ani, vârstă atinsă în anul 2020, valorile sunt de 25,1 ani la bărbați și de 30,7 ani la femei. Nu putem adopta aceste valori pentru țara noastră, cu mortalitate mai ridicată și deci speranță de viață inferioară, dar putem folosi raportul dintre valorile speranței de viață la vârsta de 60 ani (în anul 2020) din tabela de mortalitate a generației 1960 și valorile mai mici ale speranței de viață la vârsta de 60 de ani din tabela anului 2020: 25,1/23,2=1,08 – la bărbați și 30,7/27,6=1,11 – la femei.

De ce putem folosi aceste rapoarte? Ele se referă la relația dintre două valori ale speranței de viață la aceeași vârstă (60 ani), prima fiind expresia mortalității la 60 de ani și peste într-o generație (1960), iar cea de-a doua este expresia mortalității la aceleași vârste în anul 2020. Folosind raportul pentru estimarea speranței viță la vârsta de 60 ani în generația 1960 din țara noastră, nu împrumutăm caracteristicile de nivel al mortalității pe vârste din Franța, mortalitate diferită de cea din România și ca nivel și ca structură pe vârste, ci doar raportul dintre două mortalități pe vârste, în aceeași populație, cea de la vârstele de 60 ani și peste în generația franceză 1960 și cea de la aceleași vârste în anul 2020. Acest raport nu poate diferi semnificativ în populațiile europene și poate deci fi utilizat la estimarea speranței de viață la vârsta de 60 ani a persoanelor pensionate în anul 2020 (pensie limită de vârstă și anticipată). Voi adăuga că metoda a fost apreciată (în anul 2010) ca fiind realistă de colegi de la Institutul Național de Studii Demografice (INED), Paris și de la Statistics Sweden.

Aplicând cele două rapoarte la valorile speranței de viață la vârsta de 60 ani din anul 2020 ajungem la următoarele valori ale speranței de viață la vârsta de 60 ani în generația 1960, reprezentând speranța de viață a celor pensionați în anul 2020: 17,8 ani x 1,08=19,3 ani la bărbați

și 22,3 ani x 1,11=24,8 ani la femei. Valorile sunt superioare cu 1,5 și, respectiv, 2,5 ani față de cele rezultate din mortalitatea din anul 2020 la vârstele de 60 ani și peste. Față de valorile generației 1960 din Franța, cele estimate pentru țara noastră sunt mai mici cu aproape 6 ani (diferență similară cu cea dintre valorile speranței de viață în anul 2020, expresie a coerenței metodei).

4. Semne de întrebare asupra dezvoltărilor viitoare?

În luna noiembrie 2019 într-un articol publicat tot la Contributors (la 8 noiembrie) atrăgeam atenția asupra unei evoluții neașteptate și îngrijorătoare a speranței de viață la naștere – stagnarea creșterii după anul 2013. Erau arătate și schimbările în mortalitatea pe sexe, vârste și grupe mari de cauze de deces responsabile de stagnare. Datele arată că și speranța de viață la vârsta de 60 ani are o evoluție asemănătoare și în tabelul 2 pot fi examinate valorile indicatorului în anul 1989 și în anii 2010-2018.

Tabelul 2. Speranța de viață la vârsta de 60 ani, pe sexe,

în anul 1989 și în anii 2010-2018 - în ani

Anii	Bărbați	Femei		Anii	Bărbați	femei
1989	16,3	18,9
2010	17,1	21,2		2015	17,6	21,9
2011	17,6	21,7		2016	17,8	22,1
2012	17,6	21,7		2017	17,7	22,1
2013	17,9	22,1		2018	17,6	22,2
2014	17,8	22,0
Sursa: tabele anuale* de mortalitate elaborate de autor * tabelele de mortalitate elaborate de Institutul Național de Statistică iau în considerare mortalitatea din trei ani calendaristici – jumătate din decesele anului A-1, toate decesele din anul A și jumătate din decesele anului A+1 – iar valoarea speranței de viață este atribuită anului A+1.

Stagnarea creșterii speranței de viață la nivelul întregii populații rezultă din regres moderat la bărbați și cvasi-stagnare la femei. În condiții de stagnare pe o lungă perioadă a speranței de viață pe ani calendaristici și valoarea speranței de viață estimate longitudinal (pe generații) stagnează. Colegii de la INED și de la Statistics Sweden atrăgeau atenția în anul 2010 că în contextul unui progres susținut al speranței de viață în România instalat după anul 1996 valorile speranței de viață pe generații (deci și la vârstele de pensionare) urmau să progreseze și ele mai rapid decât în Franța și Suedia prin efecte recuperatorii benefice după stagnări și declin începând de la mijlocul anilor 1970 și etalate până în anul 1997. Dacă însă stagnarea creșterii speranței de viață se va întinde pe o perioadă mai lungă, fără a vorbi de declin, progresele vor fi stopate la valorile actuale atât de scăzute ale speranței de viață. Ceea ce se întâmplă de multă vreme în domeniul sănătății publice nu poate fi sursă de optimism iar datele asupra numărului de decese în lunile ianuarie-noiembrie 2019 nu indică schimbări față de aceleași luni din anul 2018.

Citește întreg articolul scris de Vasile Ghețău si comentează pe  Contributors.ro