Analize mai proaste ca ale bunicilor: lecția de viață pentru 22.000 de elevi

România ocupă ultima poziție din Uniunea Europeană la capitolul prevenție în sănătate, potrivit rapoartelor Eurostat, funcționând aproape exclusiv pe un model reactiv, axat pe tratarea bolilor deja instalate. Consecințele acestei abordări se reflectă direct în rândul tinerilor: aproximativ 16% dintre copiii din țară suferă de obezitate clinică, iar ponderea celor supraponderali ridică totalul la 30%-40%, adică trei din zece minori, conform organizației Salvați Copiii. Totodată, țara raportează unele dintre cele mai ridicate niveluri de decese din cauze prevenibile și tratabile la nivel comunitar.

Pentru a opri acest declin, Alina Epure, doctor în științe medicale și specialist în nutriție, a inițiat un amplu proiect educațional intitulat „Să creștem generații sănătoase”. Derulat în colaborare cu Ministerul Educației, demersul vizează copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani, punând la dispoziție o oră opțională pe săptămână dedicată sănătății integrate.

Semnal de alarmă: 67% dintre adolescenți se trezesc deja epuizați

Punctul de plecare al programului l-a reprezentat o cercetare amplă privind starea de bine, unică la nivel european, realizată pe un eșantion de 6.100 de adolescenți români. Rezultatele au scos la iveală deficite majore în privința energiei și odihnei.

„Adolescenții vin la școală cu energizante, cu o groază de băuturi colorate și încep dimineața ca și cum s-ar afla la bar, cu o cafea pe bancă. Asta nu înseamnă că acel copil are energie. Este o energie stimulată, falsă, care oricum se termină într-o oră și mai vrea o ciocolată, o gogoașă sau un energizant. Am făcut singurul studiu de evaluare a stării de bine la adolescenți, singurul studiu din Europa pe 6.100 de adolescenți. Surpriza a fost că 67% dintre aceștia au declarat că se trezesc deja epuizați. Efectiv pleacă fără să mănânce micul dejun, își iau în drum spre școală un covrig, o băutură energizantă și consideră că așa pot susține prima parte a zilei. Ceea ce înseamnă că de dimineață până la ultima oră, pentru a face față valului de informații de la școală, consumă din rezervele pe care le au. Din perspectiva sănătății fizice, când mă uit la analizele multor adolescenți, ei sunt într-o situație critică, alarmantă; este un urlet de ajutor, nu un strigăt. Au analize mult mai dezechilibrate decât ale bunicilor lor.” — Alina Epure

Dezechilibrele biologice sunt adesea ignorate în familie. Monitorizarea medicală de rutină este rară, analizele de laborator fiind făcute de cele mai multe ori doar în caz de urgență. În plus, hrana asigurată de părinți constă frecvent în mezeluri ultraprocesate, cașcaval sau sume de bani folosite rapid la chioșcurile din preajma școlilor pentru produse zaharoase.

Cei șase stâlpi ai noului program școlar

Lansat la sfârșitul lunii septembrie în unități de învățământ din județele Botoșani, Iași, Suceava, Vaslui și din Republica Moldova, proiectul reunește deja peste 22.000 de elevi și 17.000 de cadre didactice. Școlile au aderat voluntar, după notificările transmise prin inspectoratele școlare, integrând o oră pe săptămână în schema orară.

„Când ne gândim la educația stilului de viață, avem în vedere șase piloni: alimentația, somnul, mișcarea, calitatea relațiilor, gestionarea stresului și managementul dependențelor. Acești copii au ajuns să crească mai mult pe orizontală și trăim într-o perioadă în care epidemia de oboseală îi copleșește pe toți. De la mic la mare, de la trezire la culcare, am auzit de oameni care au obosit să fie obosiți. Toți vor să pună presiune pe elevi, să aibă rezultatele cele mai bune, să facă performanță. Dar dacă nu știu cum să-și hrănească corpul, cum să se odihnească, cum să petreacă timpul liber, să facă sport, ce înseamnă o relație sănătoasă, alta decât cu gadgeturile, nu putem asista la o evoluție a acestor copii și rămân doar cu un potențial extraordinar puțin exploatat. Datele statistice arată înfiorător. Acesta a fost și motivul principal pentru care am deschis acest proiect în România și Republica Moldova.” — Alina Epure

Inițiativa este finanțată privat de fondatoare, asigurând gratuit atât materialele de studiu, cât și instruirea personalului didactic. Conținutul a fost adaptat pe grupe de vârstă: pentru preșcolari și elevii din ciclul primar, noțiunile sunt livrate prin intermediul personajelor „Rodia” și „Morcovel”, prin povești în aplicația „norișor” și spectacole tematice de teatru.

„Conținutul lecțiilor este pe înțelesul tuturor categoriilor de vârstă, nu va avea un limbaj științific, ermetic, ci adaptat fiecărei regiuni, astfel încât prin simplitate, prin rutină, prin disciplină, să aducem vitalitate și longevitate. Acest proiect cuprinde materialul educațional pentru copii, cu o oră pe săptămână, cu materiale digitale, interactive. La grădiniță și clasele primare sunt două personaje care însoțesc copiii, se numesc Rodia și Morcovel. Am scris și am înregistrat povești în aplicația «norișor», astfel încât contextul educațional să fie și prin joc și joacă. Pregătim deja un festival de teatru cu copii, pe toate grupele de vârstă, unde Rodia și Morcovel să fie principalele personaje care să aducă pe scenă și educația stilului de viață.” — Alina Epure

Pentru elevii mai mari, pachetul cuprinde suporturi video de tip mini-podcast în care intervin 34 de specialiști din medicină și științele educației. În paralel, proiectul include sesiuni lunare online cu părinții și module continue de pregătire pentru învățători și profesori.

„Am început deja programul de formare a cadrelor didactice, pentru educatori, învățători, profesori. Deci profesorii vor trece printr-un program de formare înainte de fiecare modul și vor integra în programa săptămânală o oră. Au fost inclusiv profesori de matematică care au spus că mai bine dedică o oră pe săptămână acestui program de viață sănătoasă. Materialele sunt bine structurate și la fiecare lecție am înregistrat și un material video, gen mini-podcast pentru elevi, cu «specialistul care inspiră copiii». Și pe parcursul întregului an școlar, copiii au acces la 34 de specialiști. Practic, un invitat surpriză din educație și din sănătate, care să vină să le vorbească copiilor despre tema respectivă.” — Alina Epure

Meniul din pauza mare: cartofi prăjiți, cafea la automat și vapat

Urgența măsurilor este evidentă în marile pauze. În județul Botoșani, unde proiectul pilot cuprinde circa 38 de unități școlare și peste 13.000 de elevi, comercianții ambulanți și punctele de fast-food prosperă în imediata vecinătate a curților școlare.

Discuțiile purtate cu elevii arată o rutină alimentară precară. Micul dejun este adesea ignorat, fiind înlocuit de gustări cumpărate în grabă. „Mă opresc la chioșc pe drum și îmi cumpăr o pungă cu ceva. Nu știu, cum am chef în ziua aia, dulce sau sărat. După aceea, la pauza mare, merg să-mi iau un sandwich eco, dacă am bani. Dacă nu prea am, mai cer de pe la unul, de pe la altul și mănânc cartofi prăjiți”, mărturisește un elev de clasa a VIII-a.

Pentru alții, pachetul de acasă rămâne soluția impusă: „Îmi pune mama sandwich. Nu-mi dă bani la școală, să nu cumpăr tâmpenii. Dacă prind doi-trei lei, îmi cumpăr jeleuri”, explică o elevă de gimnaziu.

Pe trotuarele din jur, comenzile la rulotele stradale exclud adesea orice legumă, reducându-se la carne, sosuri grele și cartofi prăjiți. În același peisaj cotidian, grupuri de elevi de gimnaziu își împart cafele instant luate la pahar de carton de la automate sau fumează dispozitive electronice pe treptele din fața școlii.

Explorează subiectele:

educație sănătate stil de viață

Distribuie Distribuie Comentarii