Anularea alegerilor din România, semnal de alarmă global privind riscurile IA
Invalidarea scrutinului prezidențial din România, decisă în decembrie 2024, a servit drept un avertisment la nivel mondial cu privire la pericolele pe care inteligența artificială și tehnologiile digitale le reprezintă pentru mecanismele democratice. Președinta Curții Constituționale (CCR), Simina Tănăsescu, subliniază că măsura luată la București nu reprezintă un caz izolat pe continentul european.
Simina Tănăsescu, președinta CCR Foto: Mediafax
Afirmațiile șefei CCR au fost făcute la Palatul Parlamentului, în timpul conferinței intitulate „Societatea informaţională şi democraţia constituţională”, organizată sub egida programului trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone (ACCF), potrivit Agerpres. La această reuniune au luat parte inclusiv președintele Nicușor Dan și prim-ministrul Luca Niculescu.
În discursul său, Simina Tănăsescu a pus în context european hotărârea luată de judecătorii constituționali de la București în 2024, amintind că situații similare de invalidare a unor procese electorale s-au mai înregistrat și în alte state, precum Bulgaria și Austria.
„Curtea Constituţională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2016. În decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, cu consecinţa reluării sale în integralitate. În martie 2025, Curtea Constituţională a Republicii Bulgaria a invalidat parţial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024. Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curţii Constituţionale a României a atras atenţia lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale şi inteligenţei artificiale, componente ale societăţii informaţionale, în special cu privire la procedurile şi mecanismele democratice” – Simina Tănăsescu, președinta CCR.
Totodată, președinta CCR a ținut să explice rolul fundamental al justiției constituționale în protejarea statului de drept și în blocarea derapajelor de putere, indiferent de contextul social sau politic.
„O Constituţie este construită pe valorile care unesc societatea şi pe care le statorniceşte. Jurisdicţiile constituţionale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spaţiului democraţiei constituţionale. Acest lucru trebuie să se întâmple şi în timpuri liniştite, şi în vremuri tulburi. Esenţa democraţiei constituţionale este încadrarea şi limitarea puterii politice prin Constituţie. Ea asigură respectarea statului de drept. Ea presupune respingerea instituţionalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorităţi. Prin urmare, democraţia constituţională nu este un oximoron, iar democraţia nu este externă Constituţiei. Justiţia constituţională stă dovadă pentru acest fapt” – Simina Tănăsescu, președinta CCR.
Evenimentele găzduite în această perioadă la București includ și ședința Biroului ACCF. La aceste lucrări sunt prezenți delegați din România, Franța, Belgia, Albania, Senegal, Mauritania, Gabon, Benin și Cambodgia, alături de un membru al Secretariatului general al organizației. De asemenea, la reuniunea de lucru participă și reprezentanți ai curților constituționale din Republica Moldova și Austria.
Explorează subiectele:
