Apele Române are un nou director. Anunțul ministrului Mediului

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat sâmbătă dimineață că la conducerea Administraţiei Naţionale ”Apele Române” a fost numit un nou director interimar.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a numit un nou director la conducerea „Apele Române”

„Am luat decizia de a schimba conducerea Aspele Române. Vrem să înceapă o nouă etapă, pentru că avem inclusiv jaloane PNRR de îndeplinit.

Am avut mai multe analize de-a lungul timpului cu rivire la fondurile europene care au fost ratate, peste 300 de milioane de euro care s-ar fi putut transforma în diguri, să nu mai fie distruse comunități întregi.

Știm cu toții discuția de la Praid. Nu există nicio explicație, pentru că era un risc moderat. În 2023 a fost nodificat planul de risc.

Vom avea un director interimar pe o perioadă tranzitorie, este vorba de Florin Ghiță, care a fost șef al Administrației Bazinale Ilfov – București. Are calitatea de inginer, e un om care a lucrat, va avea un mandat clar de reorganizare.”, a declarat ministrul Mediului.

Oficialul a anunțat că a trimis deja Corpul de Control la „Apele Române”.

„Este o instituție care trebuie reformată. Noi trebuie să lucrăm cu noua conducere, să creștem capacitatea acestei instituții de a atrage bani”, a adăugat Buzoianu.

Pe PNRR mai există un proiect privind cadastrul apelor, unde există o implementare de 70%, și mai aeste unul de achiziție de echipamente. Ambele vor fi finnalizate până în august anul viitor.

Mai avem un jalon din PNRR care vorbește despre o lege a apelor. Resursele financiare trebuie prioritizate, s fie folosiți banii din legea apeloor în mod strategic pentru aceste proiecte”, a adăugat ea.

Întrebată despre sporurile de la „Apele Române”, ministrul a spus că încă nu au fost analizate, dar cu siguranță se va întâmpla și acest lucru.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis pe directorul Administraţiei Naţionale ”Apele Române”, Sorin Lucaci. ”România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, bani esenţiali pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundaţiilor. Nu s-a construit niciun kilometru de dig din peste 400 care puteau fi construite. Din cele 13 baraje prevăzute, unul singur va mai fi finanţat. Din 13 poldere, a mai rămas un singur polder”, explică Buzoianu.