În prima lună a unei potenţiale apocalipse nucleare, media temperaturilor la nivel global ar scădea la aproximativ -11 grade Celsius, adică mai jos decât în urma celei mai recente epoci glaciare, care a durat peste 100.000 de ani, se arată într-un studiu american bazat pe simulări computerizate la scară mare, care au analizat impactul climatic asupra mai multor regiuni ale lumii.

„Nu are importanţă cine bombardează pe cine. Ar putea fi India şi Pakistanul sau NATO şi Rusia. Odată ce fumul este eliberat în atmosfera superioară, se va răspândi în plan global, afectând pe toată lumea”, a explicat coordonatorul studiului Cheryl Harrison, de la Louisiana State University.

Analiza savanţilor americani arată că temperaturile oceanelor ar scădea rapid şi nu ar reveni la valorile normale nici după ce atmosfera se limpezeşte.

Pe măsură ce planeta ar continua să se răcească, apele ar îngheţa pe o suprafaţă de şase milioane de mile pătrate şi la circa 183 cm adâncime, blocând activitatea principalelor porturi, din Beijing până la Copenhaga şi Sankt Petersburg.

Apoi gheaţa s-ar extinde regiunile de coastă în mod normal temperate şi ar împiedica transporturile în emisfera nordică, în timp ce obţinerea de alimente şi provizii în unele oraşe, cum ar fi Shanghai, unde navele nu sunt pregătite să facă faţă gheţii, ar deveni dificilă.

Scăderea bruscă a luminii şi a temperaturii apelor, în special din Arctica până în Atlanticul de Nord şi Pacificul de Nord, ar ucide algele care asigură hrana de bază a vieţii marine.

Cercetătorii au spus că pescuitul şi acvacultura nu ar mai fi posibile prin prisma creării „în esenţă a unei foamete în ocean”.

Furtunile de foc ar elibera funingine şi fum în atmosfera superioară, blocând lumina Soarelui şi provocând distrugerea culturilor în întreaga lume.

Un model simulează scenariul în care SUA şi Rusia ar folosi 4.400 de arme nucleare de 100 de kilotone pentru a bombarda oraşe şi zone industriale.

„Războiul nuclear are consecinţe grave pentru toată lumea”, a spus coautorul studiului, profesorul Alan Robock, de la Universitatea Rutgers.

„Liderii mondiali au folosit anterior studiile noastre ca un imbold pentru a pune capăt cursei înarmărilor nucleare din anii 1980, iar în urmă cu cinci ani pentru a adopta un tratat al Naţiunilor Unite pentru interzicerea armelor nucleare”.

Calculele savanţilor demonstrează, de asemenea, interconexiunea sistemelor Pământului, în special în privinţa perturbărilor cauzate de erupţii vulcanice, incendii masive sau război.

„Războiul actual din Ucraina cu Rusia şi măsura în care a afectat preţurile gazelor ne arată cu adevărat cât de fragile sunt economia globală şi lanţurile noastre de aprovizionare în cadrul a ceea ce ar putea părea conflicte şi perturbări regionale”, a spus Harrison, coordonatorul studiului..

„Putem şi trebuie, totuşi, să facem tot ce putem pentru a evita războiul nuclear. Probabilitatea este ca efectele să fie catastrofale la nivel global”.

Oceanele au nevoie de o perioadă mai mare de refacere decât uscatul. În cel mai negru scenariu al unui război nuclear între SUA şi Rusia, ar dura probabil zeci de ani pentru a se reveni la normal la suprafaţă şi sute de ani în adâncime.

Modificările asupra gheţii arctice vor dura probabil mii de ani şi vor fi efectiv o „Mică eră glaciară nucleară”, a spus Harrison.

Ecosistemele marine ar fi distruse atât în primă fază, cât şi ulterior, cu efecte globale pe termen lung asupra pescuitului şi a altor servicii, a adăugat ea.

Studiul a fost publicat în revista AGU Advances .