BREAKING Fapte penale ale miniștrilor PSD mușamalizate la Ministerul Muncii
Un raport devastator din 2026 al inspectorilor Curții de Conturi scoate la iveală un mecanism amplu de risipă și ilegalități cu iz penal la Ministerul Muncii, girate în mandatele social-democraților Simona Bucura Oprescu și Petre Florin Manole. Deși auditorii au cerut sesizarea procurorilor pentru patru abateri grave, conducerea politizată a Curții de Conturi – dominată de oameni propuși de PSD, cot la cot cu aliații din PNL și UDMR – a blocat prin vot trimiterea dosarului la parchet.
Dezvăluirile dintr-un raport al Curții de Conturi din 2026, consultat de G4Media, arată dimensiunea dezmățului bugetar tolerat sub conducerea PSD de la Ministerul Muncii. Inspectorii de control au identificat indicii clare privind săvârșirea unor infracțiuni în timpul mandatelor miniștrilor social-democrați Simona Bucura Oprescu și Petre Florin Manole. În ciuda solicitării explicite a auditorilor de a sesiza parchetul, plenul Curții de Conturi a decis, pe 1 octombrie, să îngroape cazul.
Potrivit deciziei și informațiilor obținute de G4Media, majoritatea care a făcut scut în jurul miniștrilor PSD și a respins depunerea plângerilor penale a fost condusă chiar de președinta interimară a instituției, Mirela Călugăreanu (propusă de PSD), secondată fidel de o întreagă garnitură social-democrată: Ion Mocioalcă, Sorin Lazăr, Ion Călin, Camelia Pricopie și Aurelian Bădulescu. Lor li s-au alăturat, într-o solidaritate de coaliție, reprezentanții PNL (Lucian Heiuș, Claudia Boghicevici, Ștefania Ferencz) și UDMR (Csongor Dezso).
Cele patru direcții majore de fraudare și incompetență pe care șefii Curții de Conturi au refuzat să le trimită procurorilor vizează: înstrăinarea mascată și la prețuri derizorii a proprietăților statului prin casele de cultură studențești, ridicarea de construcții ilegale în celebrul Complex Studențesc „Tei”, plata unor directori pentru instituții județene inexistente în realitate și haosul salarial din teritoriu.
Directori plătiți regește în instituții-fantomă și detașări de o zi
Una dintre cele mai sfidătoare forme de deturnare a fondurilor publice s-a petrecut sub ochii închiși ai conducerii PSD din minister. Este vorba despre menținerea în viață, în mod strict artificial, a Direcțiilor Județene pentru Familie și Tineret (DJFT) din Prahova, Buzău, Vâlcea și Sibiu. Aceste structuri-fantomă nu aveau niciun angajat de execuție, nu dețineau sedii sau patrimoniu și nu derulau absolut niciun program pentru tineri. Cu toate acestea, au înghițit peste 273.000 de lei de la buget, bani alocați exclusiv pentru salariile directorilor executivi.
Pentru a da o aparență de legalitate în acte și pentru a putea încasa banii, s-a apelat la un artificiu abuziv: în fiecare lună, câte un funcționar de execuție din alte județe (precum Gorj sau Dâmbovița) era detașat pentru o singură zi la aceste direcții-fantomă, doar cât să semneze statele de plată și documentele de personal.
Mai grav este că șefii Ministerului Muncii știau exact ce se întâmplă. Un audit intern al instituției avertizase încă din aprilie 2025 că direcțiile respective sunt complet nefuncționale și că banii publici se scurg inutil doar pe indemnizații de șefi. Conducerea ministerului a ignorat însă cu bună știință recomandările propriilor auditori, refuzând să ia măsuri și perpetuând finanțarea ilegală până la mijlocul anului 2025. În paralel, s-au acumulat și datorii fiscale grave, zeci de mii de lei reprezentând contribuții de sănătate nefiind declarate sau fiind raportate cu întârziere.
Haos salarial de 1,3 milioane de lei în Gorj și Dâmbovița
Pe lângă structurile fără angajați, inspectorii au mai descoperit un prejudiciu de 1,3 milioane de lei cauzat de plăți nelegale și erori contabile la Direcțiile pentru Familie și Tineret din Gorj și Dâmbovița. Aici, pe fondul lipsei totale de control intern asupra unor structuri oricum lipsite de activitate reală, banii s-au pierdut prin stabilirea ilegală a salariilor și absența documentelor care să justifice munca prestată.
În Gorj, începând cu luna februarie 2025, salariile de bază au fost umflate ilegal, fiind aliniate în mod fals la grila administrației publice centrale, deși legea impunea înghețarea lor la nivelul anului 2023. Doar această manevră a generat venituri și sporuri necuvenite de peste 118.000 de lei. În același timp, atât la Gorj, cât și la Dâmbovița, indemnizațiile de concediu și sporurile pentru condiții vătămătoare au fost calculate haotic, folosindu-se baze de calcul teoretice din 2023 preluate de la alte instituții, în locul salariului efectiv din luna precedentă, denaturând complet drepturile bănești.
Rețeta tunurilor imobiliare din Complexul „Tei” și casele studențești
Raportul Curții de Conturi descrie pe larg și modul în care patrimoniul public a fost transformat în sursă de îmbogățire pentru firme private, prin ocolirea legii. La casele de cultură ale studenților din București, Iași, Pitești, Alba, precum și la Complexul Cultural Sportiv Studențesc (CCSS) „Tei”, bunurile statului au fost cedate unor operatori privați fără licitații publice și fără aprobările de Guvern impuse de Codul Administrativ.
Metoda folosită a fost încheierea unor contracte mascate de „prestări servicii” pentru evenimente cu caracter repetitiv (săptămânale sau lunare). Mai mult, banii încasați nu au ajuns la bugetul de stat, așa cum prevede legea în absența unei Hotărâri de Guvern care să permită reținerea unei cote-părți. Instituțiile au oprit ilegal banii și i-au raportat fals în contabilitate, prejudiciul estimat la nivelul eșantionului verificat depășind 4 milioane de lei.
Disproporțiile financiare sunt uriașe. La Clubul Sportiv Tei din Capitală, spațiile publice au fost cedate prin astfel de contracte către firme precum SC Horeca Venue SRL sau Clubul Sportiv Academia Internațională de Fotbal „Adrian Mutu” pentru sume ridicole, cum ar fi 136 de lei pe oră. Ulterior, privații au subînchiriat locațiile pentru evenimente (precum cununii pe malul lacului), încasând și 700 de euro pentru doar două ore — un tarif de aproximativ 11 ori mai mare decât cel plătit statului român. Situații similare s-au înregistrat și la Pitești, unde spațiile studențești au fost folosite fără nicio procedură legală de atribuire pentru restaurante, agenții de turism, concerte sau cursuri de limba engleză, fiind și facturate greșit.
Cazul „Adrian Mutu” și construcțiile ilegale din parcul studențesc
O secțiune specială a raportului vizează deturnarea gravă a regimului juridic al bunurilor publice la celebrul Club Sportiv Tei, extrem de căutat de studenții din București. Inspectorii arată că Academia Internațională de Fotbal „Adrian Mutu” a preluat, printr-un simplu contract de „prestări servicii” semnat pe 7 ani (cu opțiune de prelungire), o tribună metalică și un teren de rugby de peste 10.300 de metri pătrați. Contractul a mascat, în realitate, o asociere și o cedare a folosinței bunului public fără licitație și fără concurență. Mai mult, clubul a fost scutit integral de plata chiriei (evaluată la 66.321 de lei) pe durata desfășurării unor ample lucrări de modernizare.
Deși clubul sportiv a derulat investiții evaluate la 3 milioane de lei — transformând baza la standarde de ligi sportive, cu birouri modulare, săli de curs și vestiare —, patrimoniul statului a fost grav afectat. Lucrările nu au fost recepționate oficial, nu au fost trecute în contabilitate și nu apar în inventarul centralizat al statului.
Ilegalitățile s-au extins și mai mult prin acte adiționale care au ocolit viza de control financiar preventiv. Astfel, în afacere au fost introduse și alte societăți, precum SC Velveto Events SRL și SC Horeca Venue SRL, care au preluat saloane de evenimente și o piscină. În timp ce firmele private au raportat profituri nete uriașe (peste 1 milion de lei doar pentru Velveto Events în anul 2025), statul român s-a ales cu încasări simbolice și cu construcții ridicate ilegal pe domeniul public, fără autorizații și neîntabulate în proprietatea sa.
Explorează subiectele:
