România intră în recesiune în 2026: salariile reale scad, iar euro urcă la 5,22 lei
Perspectivele economice ale României se deteriorează semnificativ. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere estimările pentru anul 2026, anticipând acum o contracție economică de 0,4%, în loc de creșterea de 0,1% prognozată în primăvară. Pe fondul inflației persistente și al scumpirii energiei, puterea de cumpărare a românilor va suferi o scădere abruptă, în timp ce moneda națională va continua să se deprecieze în fața euro, scrie profit.ro .
Noua prognoză elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) în vederea rectificării bugetare din luna octombrie conturează un tablou economic sumbru pentru anii 2026 și 2027. Măsurile de consolidare fiscal-bugetară, alături de inflația ridicată și de costurile tot mai mari ale energiei, împing economia României pe minus în acest an.
Astfel, estimarea privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) în 2026 a fost revizuită de la un avans de 0,1% (cât se anticipa în primăvară) la o scădere de 0,4%. Această reevaluare vine după ce datele Institutului Național de Statistică au arătat deja o contracție a PIB de 0,6% în primul semestru. Cu toate acestea, valoarea nominală a PIB-ului a fost majorată de la 2.056 miliarde lei la 2.086,3 miliarde lei. Explicația constă în actualizarea datelor aferente anului 2025 și în creșterea generalizată a prețurilor, deflatorul PIB urcând de la 7,2% la 8,5%.
Puterea de cumpărare scade, iar inflația rămâne ridicată
Una dintre cele mai directe consecințe resimțite de populație va fi erodarea veniturilor. CNSP estimează că inflația la finalul anului 2026 va atinge 6,4% (față de 5,3% în prognoza anterioară), în timp ce media anuală va urca de la 7,9% la 8,4%. Scumpirea energiei rămâne principalul motor al acestor creșteri, costurile transferându-se direct în producție și distribuție.
În acest context, ritmul de creștere nominală a salariilor a fost revizuit în scădere, de la 5,8% la 4,8%. Salariul mediu net lunar pentru 2026 este estimat acum la 5.517 lei, sub nivelul de 5.571 lei anticipat în primăvară. Ajustat cu inflația, câștigul salarial real (puterea de cumpărare) se va contracta cu 3,3%, o deteriorare semnificativă față de scăderea de 1,9% estimată inițial.
Și piața muncii dă semne de slăbiciune: numărul mediu de salariați va scădea cu 0,6% față de anul precedent, ajungând la 5,491 milioane de persoane, iar rata șomajului (calculată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii) a fost revizuită în urcare, de la 6,3% la 6,6%.
Industria și serviciile pică, dar construcțiile și investițiile accelerează
Din punct de vedere sectorial, industria și serviciile trag economia în jos. Pentru industrie, CNSP prognozează o prăbușire a valorii adăugate brute de 3,4% în 2026, o diferență majoră față de contracția de doar 0,3% estimată în primăvară. Rezultatele slabe din prima parte a anului, cererea internă redusă și prețurile mari la energie și materii prime au împiedicat o redresare a producției industriale, chiar dacă exporturile de bunuri au crescut în termeni nominali. Instituția nu se așteaptă la o recuperare importantă până la finalul anului. La rândul lor, serviciile vor suferi o contracție de 1,9% (față de 0,8% estimat anterior), fiind afectate de evoluțiile negative din comerț, transporturi și servicii de piață.
La polul opus se află construcțiile și agricultura, sectoare care performează peste așteptări. Construcțiile ar urma să înregistreze un avans puternic, de 10,1% (aproape dublu față de estimarea precedentă de 5,5%), propulsate de investițiile în infrastructură și de grăbirea lucrărilor aflate deja în execuție. Agricultura va crește și ea cu 5,1%, față de 3,5% cât se anticipa inițial, grație unei producții vegetale bune.
Pe partea de cerere, investițiile (formarea brută de capital fix) reprezintă punctul forte al economiei, prognoza de creștere fiind aproape dublată, de la 4,2% la 8,2%. Această dinamică este rezultatul unui prim semestru favorabil și al accelerării cheltuielilor publice pentru proiectele din fonduri europene, pe fondul apropierii termenului-limită pentru implementarea PNRR.
În ceea ce privește consumul privat, CNSP anticipează o scădere de 1,6% (o ușoară îmbunătățire față de contracția de 1,8% estimată în primăvară), fără șanse de revenire pe final de an din cauza scăderii veniturilor reale și a facturilor mari la energie și produse de bază. În schimb, consumul guvernamental trece pe plus: de la o reducere estimată de 2%, noua prognoză indică o creștere de 0,4%.
Dezechilibre externe majore și un euro tot mai scump
Comerțul exterior aduce noi vești proaste, întrucât importurile de bunuri și servicii vor avansa în termeni reali cu 2,7% (față de doar 0,1% în prognoza anterioară), depășind ritmul de creștere al exporturilor, revizuit de la 1,7% la 2,6%. Valoric, exporturile de bunuri vor ajunge la 100,4 miliarde euro (față de 99,3 miliarde euro estimat anterior), în timp ce importurile vor urca la 133,8 miliarde euro (de la 131 miliarde euro).
Acest decalaj va împinge deficitul comercial la 33,4 miliarde euro, cu 1,7 miliarde euro peste nivelul anticipat în primăvară. Mai gravă este adâncirea deficitului de cont curent, care a fost revizuit de la 26,8 miliarde euro la 30,9 miliarde euro, urmând să reprezinte 7,7% din PIB (față de 6,7% în varianta precedentă).
În paralel, leul va continua să piardă teren în fața monedei unice europene. CNSP a majorat estimările privind cursul mediu de schimb pentru următorii patru ani:
- 2026: 5,22 lei/euro (față de 5,18 lei/euro în prognoza de primăvară);
- 2027: 5,38 lei/euro (față de 5,24 lei/euro);
- 2028: 5,49 lei/euro (față de 5,30 lei/euro);
- 2029: 5,60 lei/euro (față de 5,36 lei/euro).
Frânare economică și în 2027, urmată de o stabilizare lentă până în 2029
Efectele negative se vor prelungi și în anul 2027, pentru care CNSP a redus prognoza de creștere economică de la 2,2% la 1,7%. Avansul consumului privat a fost temperat de la 2,6% la 1,9%, iar cel al investițiilor a fost tăiat de la 1,9% la doar 0,8%. De asemenea, industria va crește cu doar 0,9% (față de 1,8% anterior), iar construcțiile vor încetini la un avans de 1% (de la 2,1%).
Inflația din 2027 va fi și ea mai mare decât se anticipa: 3,4% la final de an (față de 3%) și o medie anuală de 4,6% (față de 3,8%). Drept urmare, recuperarea puterii de cumpărare pierdute în 2026 va fi extrem de lentă. Salariul mediu net în 2027 este văzut la 5.791 lei (sub nivelul de 5.931 lei estimat în primăvară), ceea ce înseamnă o creștere a salariului real de doar 0,4%, față de 2,6% cât se prognoza anterior. CNSP menționează totuși că aceste cifre salariale ar putea suferi modificări în funcție de o posibilă creștere a salariului minim și de aplicarea unei noi legi a salarizării bugetarilor. Rata șomajului în 2027 este estimată să scadă ușor la 6,2%.
Pe termen mediu, în anii 2028 și 2029, economia ar urma să își păstreze ritmul de creștere anticipat încă din primăvară, respectiv un avans de 2,4% și 2,1%. Inflația medie anuală este așteptată să se tempereze la 3,3% în 2028 și la 3% în 2029, permițând o creștere a salariilor reale de 1,8%, respectiv 2%. Consumul privat va avansa cu 2,6% și 2,4%, iar investițiile își vor reveni la ritmuri de creștere de 3,1% în 2028 și 3% în 2029. De asemenea, rata șomajului se va reduce treptat la 5,8% în 2028 și 5,4% în 2029. Cu toate acestea, deficitul de cont curent va rămâne o problemă structurală, menținându-se în jurul pragului de 30 de miliarde de euro anual, chiar dacă ponderea sa în PIB se va diminua gradual.
Întregul scenariu macroeconomic al CNSP se bazează pe ipoteza unei stabilizări a prețurilor internaționale la energie, pe lipsa unor noi șocuri majore și pe continuitatea investițiilor din bani europeni. Instituția avertizează însă că prognoza rămâne vulnerabilă în fața unor riscuri precum eventuale noi turbulențe pe piețele energetice, o cerere externă mai slabă, menținerea unor costuri mari de producție și posibile întârzieri în derularea proiectelor de investiții.
Explorează subiectele:
