Revoltă în universități după arestarea lui Alexandru Toader și controversa din Baroul Iași
Alexandru Toader, fiul fostului ministru de Justiție Foto: Facebook/Alexandru Toader
Magistrații Curții de Apel Iași au dispus sâmbătă arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Alexandru Toader, lector în cadrul Facultății de Drept din Iași și fiul fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader. Hotărârea instanței, care poate fi contestată prin recurs, vine în urma unui dosar în care cadrul didactic este cercetat pentru folosirea funcției în scop sexual, tentativă la agresiune sexuală, agresiune sexuală și viol.
Ca răspuns imediat la această situație, conducerea Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a hotărât că Alexandru Toader, acuzat de agresarea sexuală și violarea a două studente, are interdicție de a mai susține activități didactice. Luni, rectorul UAIC, Liviu George Maha, a precizat că această interdicție va rămâne în vigoare chiar și în eventualitatea în care măsura arestului preventiv va fi anulată.
Controversa avocaților-profesori și intervenția Baroului Iași
O altă măsură adoptată luni de Facultatea de Drept vizează apărătorii lui Alexandru Toader în acest dosar: tatăl său, profesorul Tudorel Toader, și avocata Andreea Urda (care face parte și din conducerea Baroului ieșean, conform paginii oficiale a instituției). Aceștia au fost retrași de la activitățile didactice desfășurate cu studenții din anul IV, decizia fiind motivată de necesitatea de „a evita intrarea în contact cu potențiale victime sau martori”.
„Pentru că s-au plasat într-o poziţie de incompatibilitate, atât domnul profesor Tudorel Toader, cât şi doamna Andreea Urda nu vor mai desfăşura activităţi la anul patru, tocmai pentru a evita intrarea în contact cu potenţiale victime sau martori şi a fi afectată activitatea didactică şi cea de evaluare. Vor rămâne cu activităţi la şcoala doctorală şi la extensiile universităţii, precum cele de la Bălţi sau de la Focşani” - Liviu George Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Această decizie a stârnit însă o reacție fermă din partea Baroului Iași. Într-un comunicat citat de News , organizația profesională a avocaților critică asocierea dintre exercitarea profesiei de apărător și o stare de incompatibilitate.
„Dezaprobăm mesajul pe care l-ar putea transmite asocierea exercitării profesiei de avocat cu o situaţie de incompatibilitate. O asemenea formulare riscă să descurajeze avocaţii să preia cauze dificile şi să afecteze încrederea publicului în dreptul fiecărei persoane la apărare. Un stat de drept presupune că principiile justiţiei trebuie respectate întotdeauna, inclusiv în cauzele care trezesc emoţie şi dezaprobare publică” - Baroul Iași.
Reprezentanții Baroului au ținut să sublinieze distincția clară dintre apărător și persoana judecată, amintind că misiunea avocatului este strict aceea de a proteja drepturile clientului în limitele legii:
„Un avocat poate asista o persoană vătămată, după cum poate apăra o persoană suspectată sau acuzată de săvârşirea unei infracţiuni. În fiecare dintre aceste situaţii, avocatul îşi îndeplineşte misiunea de a proteja drepturile clientului său, în limitele legii şi ale regulilor profesiei. Între avocat şi clientul său nu se poate pune semnul egalităţii. Avocatul nu se identifică nici cu persoana pe care o reprezintă, nici cu faptele de care aceasta este acuzată” - Baroul Iași.
Studenții cer schimbarea legii: „Cadrul actual nu îi împiedică să rămână la catedră”
Scandalul de la Iași a determinat Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) să intervină public, solicitând Parlamentului și Ministerului Educației și Cercetării modificarea și completarea legislației privind etica și deontologia universitară. Printr-un comunicat de presă, studenții cer instrumente legale eficiente pentru prevenirea și sancționarea abaterilor în mediul academic.
„Solicitările ANOSR sunt reiterate în contextul recentelor acuzaţii apărute în spaţiul public asupra unui cadru didactic de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, privind săvârşirea unor fapte de natură penală de viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală şi folosirea funcţiei în scop sexual, fapte care, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, ar fi fost comise împotriva mai multor studente” - ANOSR.
Organizația atrage atenția că incidentul de la UAIC nu este unul izolat, ci urmează altor cazuri apărute în spațiul public în ultimele luni, care au vizat Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea „Transilvania” din Brașov. Toate aceste episoade readuc în discuție „necesitatea unor mecanisme eficiente de prevenire, sesizare şi sancţionare a comportamentelor abuzive în mediul universitar”.
Cea mai mare îngrijorare a studenților este că legislația națională în vigoare „nu împiedică persoanele care au astfel de comportamente să rămână în activitatea didactică, fiind în contact constant cu cei afectaţi în mod direct”. Astfel, avertizează ANOSR, există riscul permanent ca abuzurile să se repete, fie împotriva acelorași studenți, fie împotriva altor membri ai comunității academice.
Ce măsuri propune ANOSR pentru protejarea victimelor
Pentru a stopa aceste fenomene, alianța studențească cere extinderea sancțiunilor aplicabile și introducerea unor măsuri temporare de protecție. Concret, propunerile vizează:
- Suspendarea temporară a activităților didactice pe parcursul anchetei desfășurate de comisia de etică universitară, în baza unor reglementări clare;
- Interzicerea dreptului de a preda pe o perioadă determinată, cuprinsă între un semestru și 4 ani universitari;
- Excluderea din granturi sau proiecte, alături de reducerea salariului de bază (cumulat, unde este cazul, cu indemnizațiile de conducere, îndrumare și control) cu până la 50%, pe o durată între unu și 3 ani;
- Posibilitatea ca victimele să depună sesizări prin intermediul unui reprezentant legal;
- Sancționarea celor din comunitatea universitară care ascund faptele de hărțuire (inclusiv sexuală), dar și a persoanelor cu atribuții de prevenție și combatere care nu își îndeplinesc obligațiile;
- Obligativitatea instituțiilor de învățământ superior de a oferi consiliere psihologică victimelor hărțuirii sau abuzurilor.
În paralel cu modificările legislative, ANOSR solicită comisiilor de etică din universități să devină proactive, să se autosesizeze atunci când apar suspiciuni sau informații în spațiul public și să trateze plângerile cu maximă seriozitate, asigurând integritatea, demnitatea și siguranța întregii comunități.
„Universităţile au responsabilitatea de a consolida încrederea comunităţii universitare în mecanisme instituţionale de sesizare şi soluţionare a abaterilor de la normele de etică şi deontologie universitară”, punctează reprezentanții studenților. Aceștia mai cer soluționarea „cu promptitudine” a cazurilor, respectarea codurilor de etică și o „informare transparentă” privind procedurile și activitatea comisiilor, astfel încât studenții să poată reclama abuzurile având garanția unei analize obiective, fără teama de represalii sau intimidări suplimentare.
Explorează subiectele:
