Economia rusă dă semne de stagnare, în timp ce penuria de combustibil în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de pe teritoriul Rusiei e resimțită tot mai acut, însă chiar și în acest context este puțin probabil ca Vladimir Putin să se simtă descurajat în planurile sale de război, apreciază analiștii citați de The Guardian. Potrivit economiștilor, afirmația lui Donald Trump potrivit căreia economia rusă este periclitată grav de război nu este tocmai incorectă, însă lucrurile sunt puțin mai complicate.

Într-o schimbare dramatică de ton cu privire la războiul din Ucraina, președintele SUA a susținut că Kievul are șansa de a-și recuceri întreg teritoriul, întrucât, printre altele, economia rusă are probleme mari.

Realitatea este însă mai complexă, spun economiștii. Moscova trece într-adevăr prin cea mai dificilă perioadă de când a lansat invazia, dar e discutabil dacă se află în pragul unui colaps, care eventual să-l forțeze pe Putin să-și modifice planurile de război.

„Pentru prima dată de la invazie, guvernul se confruntă cu alegerea dacă să construiască un tanc sau să investească în economia civilă”, apreciază Maria Shagina, cercetător senior la think-tank-ul Institutul Internațional pentru Studii Strategice.

„Kremlin va alege întotdeauna cheltuielile militare. Totuși deficitul tot mai mare, cheltuielile în creștere pentru apărare și veniturile în scădere fac din această alegere una mai dificilă” acum, a adăugat Shagina.

Toți indicatorii arată o economie sub presiune. Ministerul Finanțelor estimează o creștere a PIB-ului în acest an de sub 1%, comparativ cu previziunile anterioare de 2,3-2,5%.

De altfel, chiar German Gref, influentul director executiv al companiei de servicii bancare și financiare de stat Sberbank, a admis la începutul acestei luni că Rusia a alunecat într-o „stagnare tehnică”.

În plus, săptămâna asta Moscova a anunțat săptămâna asta că va crește TVA-ul de la 20% la 22%, contrar promisiunilor inițiale ale lui Putin. Or asta înseamnă că rușii vor finanța acum războiul într-un mod direct, cheltuielile de apărare reprezentând aproximativ 40% din cheltuielile Kremlinului în acest an.

Este o realitate nouă pentru Putin, care s-a mândrit mereu cu conservatorismul său fiscal și stabilitatea economică a Rusiei.

Între ianuarie și iulie, deficitul bugetar federal a atins 4,9 trilioane de ruble (61 miliarde de dolari), depășind ținta pentru întregul an. Iar în 2026, deficitul este prognozat la aproximativ 4,6 trilioane de ruble (55 miliarde de dolari).

Boom-ul economic al Rusiei a încetinit, spun analiștii

„Două treimi din fondul național de asistență socială – considerat rezerva Rusiei pentru zile negre – au fost cheltuite, a explicat Șagina.

Contrastul cu primii ani ai invaziei, când economia a primit un impuls puternic, crescând cu 4-5% anual, este izbitor.

Fabricile de arme, uniforme și echipamente au mers la capacitate maximă, ceea ce a dus la o scădere record a șomajului și la creșterea salariilor în orașele de provincie. Pentru mulți ruși, economia de război s-a transpus în salarii mai bune, de neimaginat anterior, în pofida inflației.

„Economia se dezvoltă, avansează activ. Per total, situația din Rusia este stabilă, iar creșterea continuă în ciuda tuturor amenințărilor externe și a încercărilor de a ne pune presiune.”, spunea Putin anul trecut.

În prezent, boom-ul primilor ani pare să-și fi epuizat impulsul.

„Rusia nu poate continua să crească cheltuielile militare cu 30% în fiecare an”, a subliniat economistul rus Vladislav Inozemțev. „Odată ce banii nu mai curg, și creșterea încetinește. Nu a fost niciodată sustenabilă – de aceea boom-ul s-a oprit.”

În acest context, pentru a acoperi deficitul, guvernul va fi nevoit să reducă cheltuielile în toate domeniile, de la corporații la infrastructură, sănătate și locuințe.

Totuși, din punctul de vedere al Ucrainei, sancțiunile impuse până acum Rusiei nu au fost suficiente pentru a da o lovitură fatală economiei de război. Moscova și-a redirecționat exporturile de energie către India, China și Turcia, iar flotila sa de petroliere „din umbră” s-a sustras în mare măsură sancțiunilor.

Kremlinul a atenuat, de asemenea, impactul restricțiilor asupra bunurilor esențiale prin cultivarea unui comerț prosper cu importuri paralele, exploatând ceea ce criticii au numit o „breșă în mecanismul sancțiunilor”.

Semiconductorii, piesele pentru avioane și electronicele de larg consum, cum ar fi iPhone-urile, sunt importate în Rusia prin intermediari din Turcia, Emiratele Arabe Unite și foste state sovietice, inclusiv Armenia și Kazahstan.

„Dacă toate sancțiunile ar fi venit în primele 60 de zile, economia Rusiei ar fi fost distrusă”, a spus Inozemțev. „Pe parcursul a patru ani, adaptarea la impunerea lor graduală a fost inevitabilă”, a adăugat el.

Loviturile Ucrainei, mai puternice pe termen scurt decât sancțiunile

Între timp, Ucraina a acționat cu propriile metode, în ultimele luni lansând un val uriaș de atacuri cu drone asupra infrastructurii petroliere a Rusiei. Potrivit datelor open source, 16 din cele 38 de rafinării ale Rusiei au fost lovite din august încoace. Efectul: exporturile de motorină au ajuns la cele mai scăzute niveluri din 2020 și a apărut o penurie generalizată de combustibil.

Inițial limitate la regiuni îndepărtate, mai recent au apărut relatări despre benzinării închise în capitală. Iar mai nou începe să lipsească și motorina, combustibilul vital deopotrivă economiei rusești și mașinăriei de război.

„Ar fi nebunie curată ca, până în al patrulea an de război, noi tot să nu fi distrus sectorul energetic al Ucrainei, iar ei să reușească să-l distrugă pe al nostru”, a scris săptămâna aceasta un blogger rus pro-război.

Volodimir Zelenski a salutat atacurile cu drone, numindu-le „cele mai eficiente sancțiuni, cele care funcționează cel mai rapid”.

Trump mizează pe presiunile economice asupra lui Putin

Într-o postare pe Truth Social, Trump a sugerat că, odată ce rușii vor înțelege ce „se întâmplă cu adevărat cu acest război” și cu economia rusă, ar putea fi împinși să se revolte. Observatorii avertizează însă împotriva unor astfel de așteptări.

„Rușii pot trăi cu o creștere zero”, a spus Inozemțev, economistul rus. „Au îndurat luni perioade de scădere a veniturilor fără costuri politice pentru Putin. În Occident, creșterea zero stârnește panică. În Rusia, este normalitate”.