Așa o fi? Judecați voi!

Așa o fi? Judecați voi!

Ce concluzie mai bună privind situația dezastruoasă a finanțelor țării și dezastrul care ne așteaptă după alegeri ar putea fi alta decât propunerea economistului-șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, de a se reduce toate salariile din sectorul public cu 20%!
Și mai adaugă Lazea că o reducere cu 2% din PIB a deficitului bugetar nu este suficientă. Mai trebuie musai niște creșteri de venituri.

Și Lazea nu crede în minunile pe care le-ar produce o digitalizare mult-invocată și mult-așteptată. Cu alte cuvinte, în loc de 1.000 de km de autostrăzi, dragi votanți, veți primi fix o reducere de salariu cu o cincime, bașca o creștere de taxe. Exact ca în 2010, după alegerile din 2008-2009.

Unii zic că este doar o opinie personală. Dar e, totuși, opinia personală a economistului-șef al Băncii Naționale a României.

Păi dacă eu spuneam asta aș fi înțeles să râdă cu lacrimi toți românii. Dar când o spune chiar economistul-șef al BNR, eu nu aș râde deloc.

Repet, oameni buni: economistul-șef al BNR crede că deficitul bugetar la anul va fi de 9% și pentru a-l reduce va trebui să se taie salariile bugetare cu 20% și mai sugerează că ar mai trebui aduse niscaiva venituri în plus la buget pe calea clasică a creșterii de taxe.

Era să votez din greșeală BNR și pe Valentin Lazea, pentru realism. Dar m-am trezit și mă întreb: oare unde erau BNR și economistul său șef în ultimii cinci ani?

Rămânând fără opțiunea Lazea-BNR, poate încercăm să găsim altceva de votat.

Dragi votanți români, înainte de a vă apuca să citiți programele de guvernare cu care partidele încearcă să vă convingă să le votați, trebuie să vă reamintesc două lucruri  importante.

Primul dintre ele este acela că mandatul viitorului Parlament (sau Guvern) este de maxim patru ani, nu de șapte, de zece sau de douăzeci de ani. Și al doilea lucru de reamintit este acela că noi, oamenii simpli, contribuabilii, lucrăm cu aritmetica clasică, cea definită de cuvintele grecești ἀριθμός (arithmos), adică număr și  τική sau τέχνη  (tiké sau téchne), adică  artă. 

 A, am uitat să vă spun că noi facem calculele, ca orice oameni simpli, în sistemul de numerație zecimal, cu baza 10 adică. În mod cert,  politicienii savanți care ne conduc au o mare ușurință să jongleze cu alte sisteme de numerație, cum ar fi cel sexagesimal (în baza 60, adică, folosit de către babilonieni) sau cel vigesimal (de la latinescul vicesimus, în baza 20 adică, folosit de către mayași, azteci sau de către africanii Yoruba).

Poate din acest motiv mai încurcă uneori cifrele pe care le anunță public. Dar noi, plătitorii de taxe, nu prea ne descurcăm decât cu operațiile în baza 10.

Hai să citim împreună programele de guvernare

Acestea fiind zise, hai să citim împreună programele de guvernare ale principalelor partide ale țării, cele de la care noi, prostimea, așteptăm lumină.

Te izbește de la bun început curajul cu care primele două partide ale țării, PNL și PSD, ne promit câte o destinație seducătoare: PSD se jură că, dacă-i lăsăm să guverneze patru ani, ne vor aduce la 80% din media Uniunii Europene la indicatorul PIB/locuitor (metodologia PPS), iar PNL, mai ortoman, ne asigură că o guvernare de patru ani a sa ne va aduce la nivelul de 85% din media UE (metodologia PPS).

Ce-o fi însemnând asta? se întreabă bietul român. Păi hai să-l dumirim. Iată unde ne aflăm (69% din media UE la sfârșit de 2019) și iată și de unde venim:

Sursa: AICI

Cu alte cuvinte, PSD jură pe roșu că va reduce diferența dintre noi și media UE cu 11 procente, iar PNL își dă cuvântul de onoare că va reduce aceeași diferență cu 16 puncte procentuale!!

Poate votanții însetați de povești nemuritoare să-i creadă, dar o minte mai neîncrezătoare s-ar da doi pași înapoi și ar zice: Păi dacă în ultimii 12 ani noi am evoluat de la 52% la 69% din media UE, adică am crescut cu 17 puncte în 12 ani, cum oare vom crește 11 (sau 16, după preferință) puncte în doar 4 ani?

Unde mai pui că, la precedenta criză, în 2008, am stat la același nivel (52%) timp de fix 4 ani (până în 2012).

Dar cine știe, poate aceleași partide, sub sigla USL, care în trei ani (2012-2015) ne-a crescut cu 4 procente (de la 52% la 56%), acum vor fi mai performante. Sau poate aripa PDL-istă din PNL, care ne-a crescut prin stagnare, de la 52% la 52% în alți trei ani (2009-2012) să fie acum mai performantă?

Ar trebui, totuși, să dăm aici ceva mai mult credit PSD, care a mai redus diferența față de media UE cu câte 3 procente pe an în două rânduri (2015, respectiv 2017-2019). Deocamdată, PNL nu s-a prea remarcat la creștere economică. Ba, dimpotrivă, de când e la putere (de fix 1 an) a reușit să obțină a doua cea mai dureroasă cădere economică din întreaga Uniune Europeană (-6%)!

Deci, dragi psd-iști și pnl-iști, înainte de a promite creșteri fabuloase, poate nu uitați că, deocamdată, tocmai ce am scăzut cu două procente față de media Uniunii: UE are o contracție a economiei de 3,9%, iar noi una de 6%:

Sursa: AICI

USR-PLUS nu s-a ostenit să ne spună unde ne va aduce o eventuală guvernare a sa.

În schimb, ne spune că Justiția va fi întărită, în scopul (ce surpriză!) combaterii corupției. Și această neobosită luptă pentru justiție din țărișoară va fi dusă de către procurorii și judecătorii cărora USR-PLUS se laudă că le va tăia pensiile speciale. Ei, sunt eu răutăcios…

Dar să nu credeți că partidul care ni-l propune premier pe Dacian Julien Cioloș nu are și o viziune economică. Bineînțeles că partidul are de toate, inclusiv idei strălucite.

Așa că să vedeți dumneavoastră minune, partidul fostului ministru de Finanțe Anca Dragu și al lui Claudiu Năsui ne propune, nici mai mult, nici mai puțin decât scutirea oricărui salariat de plata impozitului pe venit și a contribuțiilor pentru primii 2.230 de lei din salariu (salariul minim).

Măsură care ar lipsi statul de a șasea parte din veniturile sale, un mizilic de 57 de miliarde de lei, 5,38% din PIB. Ce nu vă place, USR-PLUS vrea să ne reducă povara fiscală? Ce, doar nu vreți să credem că doamna ministru Dragu sau domnul Năsui nu știu că statul român strânge, ca impozite și contribuții, doar 26,8% din PIB, iar media din UE este 41,1%:

Sursa: AICI

Bineînțeles că oamenii știu aceste lucruri, doar Anca Dragu este doctor în economie, cu o teză intitulată „Mecanisme pentru asigurarea stabilității financiare la nivel internațional” și mai este și autoarea dizertației „Conducerea politicii monetare pe fondul lipsei disciplinei financiare” (la Joint Vienna Institute). Iar Claudiu-Iulius-Gavril Năsui a fost analist financiar la cea mai mare bancă a țării (BCR) și mai este și Master în Finanțe la Universitatea Luigi Bocconi.

Cât despre Dacian Cioloș, acesta a fost, parcă, premier tehnocrat, nu vreun  politician  demagog…

Ei bine, după ce reduce veniturile statului cu o treime, USR-PLUS va construi tribunale și închisori, spitale, școli, universități, autostrăzi, aeroporturi și iar tribunale și închisori etc.

Hai să ne întoarcem și la partidele de „main-stream”. Ce ne promit acestea?

Păi PSD, după ce va tăia și el 1% din PIB (prin desființarea impozitului pe salariul minim), va reuși să crească PIB-ul cu 36%, de unde va crește punctul de pensie cu 63-64%, concomitent cu păstrarea veniturilor la 32-33% din PIB și cu reducerea deficitului bugetar de trei ori, de la 9,4% la 3%!

Să nu cumva să aveți neobrăzarea să vă întrebați cum va reuși PSD să crească pensiile de două ori mai rapid decât PIB-ul și, în același timp, să scadă de trei ori deficitul bugetar. Și dacă, sărmani alegători ignoranți, vă veți pune această întrebare, răspunsul va fi extrem de simplu: viitorul ministru de Finanțe al PSD, profesorul Cristian Socol, a schimbat celebrul său principiu de conducere a economiei „wageledgrowth” (creșterea economiei determinată de creșterea salariilor) în „pensionledgrowth” (creșterea economiei determinată de creșterea pensiilor).

Dintre toate programele, cel mai șiret este cel al PNL

Nu degeaba se află la guvernare.

PNL-iștii evită subtil să promită scăderi de taxe sau contribuții, evită și capcana promisiunii de creșteri aberante de pensii. Și promit, în schimb, investiții, în patru ani cât pentru mai multe cincinale: aproape 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres, zeci de miliarde de euro în energie și căi ferate, spitale, școli, fără număr.

La creșteri de salarii, liberalii sunt pe la același nivel cu social-democrații, ei promițând cam 4.800 de lei net la sfârșitul perioadei de patru ani. Mai contează că în 2024 cei 4.800 lei vor reprezenta 1.000 de euro, după calculele fostului șef de trezorerie Florin Vasile Cîțu?

Adică, întreabă cetățenii debusolați, în 2024 vom avea un curs de schimb de 4,8 lei/euro, după o rată medie anuală a inflației de 2,5% în perioada 2021-2024? Alo, alo, chemați pompierii pe strada Apolodor!

Păi dacă vom avea o creștere de prețuri de vreo 11% și o apreciere a monedei naționale, nu doar că nicio firmă românească nu va mai putea exporta vreun șurub, dar nici aici, acasă, nu va mai putea vinde nimeni nimic fabricat în România. Dar cine știe, poate asta se vrea. Până la urmă, asta e politica BNR de ani buni…

Trebuie să fim cinstiți și să recunoaștem că cireașa de pe tort, the best of the best, din programele de guvernare PSD și PNL este reprezentată de găsirea panaceului, misterioasele și prea-puternicele fonduri europene.

Oricui își exprimă îndoiala cu privire la posibilitatea realizării promisiunilor electorale, PSD și PNL îi răspund scurt și doct: avem 80 de miliarde de euro de la UE. Se miră careva că se vor construi atâtea spitale și creșe? Ăla nu a văzut cele 80 de miliarde de euro.

Are cineva dubii că partidele ne vor construi autostrăzi și aeroporturi ? Acel cineva nu a priceput ce înseamnă cele 80 de miliarde de euro. Mai ridică careva din sprâncene când aude că, deși acum importăm electricitate, peste patru ani vom produce enerrie cât pentru întregul continent? Acela nu a numărat, bob cu bob, fondurile europene.

Din spirit de contradicție, în numele electoratului nedeprins cu enigmaticele fonduri europene, îndrăznesc să cred că europenii ăștia perverși ne ascund adevărul despre fondurile astea minune. Iată ce ni se arată de către perfida UE despre bănuții europeni:

Sursa: AICI

Adică, pe românește, administrația care se laudă că ne va îngropa în fonduri europene începând cu 2021 este aceeași administrație care, din cele 36 de miliarde de euro avute la dispoziție în perioada 2014-2020, a ajuns să fi absorbit, până la 30 iunie 2020, impresionanta sumă de 14,67 miliarde de euro, adică 40% din banii pe care i-a avut la dispoziție. Hai să trecem rapid în revistă „performanțele” administrației românești în cheltuirea banilor europeni din actualul exercițiu financiar:

  • 3 km din cei 390 km de cale ferată din rețeaua TEN-T care trebuiau modernizați,
  • 157 km din cei 389 de km de șosele noi de realizat,
  • 117 km din cei 375 km noi de șosele de realizat în cadrul rețelei TEN-T,
  • 242 km din cei 2205 km de drumuri care trebuiau modernizați,
  • 2 km din cei 69 km de metrou sau tramvai de construit
  • Școli renovate cu capacitatea de 11.600 elevi din totalul de școli pentru 52.000 elevi etc.
Sursa: AICI

Alegătorii cu nervii tari sunt rugați să navigheze pe pagina dedicată fondurilor de coeziune cheltuite de administrația de la București pentru a vedea adevărata capacitate administrativă de care suntem capabili.

Anul acesta guvernul PNL a cheltuit vreo 3 miliarde de euro fonduri europene, din care majoritatea sunt bani alocați pentru susținerea firmelor și angajaților afectați de pandemie, adică bani pentru care nu trebuia să faci proiecte, studii de fezabilitate sau alte dosare. Și același guvern se jură că va absorbi în anii care vin niște sume uriașe:

Sursa: programul de guvernare PNL, pagina 47

Adică aceiași oameni care au absorbit în 6 ani și jumătate 14,67 miliarde de euro vor absorbi în 2021 12,6 miliarde de euro, 11 miliarde de euro în 2022, ba chiar 13,27 miliarde de euro în 2022.

Eu le urez succes în viață celor care cred aceste promisiuni. Mai amintesc timid că, totuși, din cele 80 de miliarde de euro cu care se laudă și PSD și PNL că vor pavoaza întreaga țară, 16,7 miliarde de euro sunt, de fapt, împrumuturi în cadrul Mecanismului de Reziliență și Redresare și încă 4 miliarde de euro sunt împrumuturi în cadrul facilității SURE.

Adică, creduli alegători dumneavoastră, marea realizare a unei administrații care a împrumutat 20 de miliarde de euro într-un singur an (2020) este aceea că în următorii 3 ani va mai împrumuta încă 21 de miliarde de euro.

Acum, pentru că noi, contribuabilii, vom avea onoarea să rambursăm aceste împrumuturi, primim tot felul de asigurări că dobânzile pe care le vom plăti sunt mici. Corect ar fi, totuși, să spunem că dobânzile respective sunt mici astăzi. Dar ele pot deveni extrem de mari peste 1 an, peste 2 sau peste 5.

Nimeni nu vă poate asigura, dragi români, că veți plăti mâine aceeași dobândă pe care ați plăti-o astăzi la împrumuturile luate de la UE.

În fine, să mai menționăm și minunea care se va petrece fix pe 7 decembrie 2020. La o zi după alegeri, România va căpăta o altă clasă politică și aceiași oameni care au construit în 50 de ani 925 km de autostrăzi vor construi în doar 4 ani (2021-2024) încă 970 km de autostrăzi și drumuri europene.

Sursa: AICI

Minune mare, o să vedem noi!

Ce nu pot înțelege sub nicio formă este faptul că toate râurile astea de lapte și miere care curg din programele PSD și PNL nu țin deloc seama de prognozele Comisiei Europene despre evoluția aceleiași țări:

Sursa: AICI

Acolo unde partidele noastre văd creștere economică de 4-5%, Bruxelles-ul vede creșteri de 3,3 și 3,8%. Acolo unde partidele noastre văd deficite bugetare care scad spre 3%, Bruxelles-ul vede deficite bugetare în creștere, de peste 11% sau chiar peste 12%.

Nu mai zic că Bruxelles-ul ne spune că tot împrumutând bani cu zecile de miliarde vom ajunge la peste 63% ponderea datoriei publice în PIB…

Acum, dragi politicieni, hotărâți-vă: fie Comisia Europeană e un izvor de înțelepciune și voi mințiți, fie voi sunteți competenți, drepți și cinstiți și Comisia Europeană complotează împotriva înțeleptei noastre clase politice!

Cum cu cine complotează?

Cu ditamai Consiliul Fiscal de la București, care vine să toarne apă în vinul promisiunilor electorale: cică deficitul bugetar pe anul acesta va fi, de fapt, mai mare cu vreo 7,5 miliarde de lei decât cel prezis de prea-înțeleptul guvern :

CF apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri(…)CF apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale și din contribuții de asigurări sociale plus alte venituri la nivelul anului 2020 de aproximativ 6,5-7,5 mld. lei (circa 0,65%-0,75% din PIB)” (sursa: pg. 2, AICI )

Ba chiar Consiliul Fiscal are cinismul să decreteze că „punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB. Având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta și în anul 2021, cel puțin o parte din măsurile one-off vor fi probabil menținute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru 2021 mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB”, adică să demoleze teoria PSD-PNL cu reducerea deficitelor, deci a sumelor de împrumutat, în anii următori!

Ce concluzie mai bună privind situația dezastruoasă a finanțelor țării și dezastrul care ne așteaptă după alegeri ar putea fi alta decât propunerea economistului-șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, de a se reduce toate salariile din sectorul public cu 20%!

Și mai adaugă Lazea că o reducere cu 2% din PIB a deficitului bugetar nu este suficientă. Mai trebuie musai niște creșteri de venituri. Și Lazea nu crede în minunile pe care le-ar produce o digitalizare mult-invocată și mult-așteptată.

Cu alte cuvinte, în loc de 1.000 de km de autostrăzi, dragi votanți, veți primi fix o reducere de salariu cu o cincime, bașca o creștere de taxe. Exact ca în 2010, după alegerile din 2008-2009.

Unii zic că este doar o opinie personală. Dar e, totuși, opinia personală a economistului-șef al Băncii Naționale a României.

Păi dacă eu spuneam asta aș fi înțeles să râdă cu lacrimi toți românii. Dar când o spune chiar economistul-șef al BNR, eu nu aș râde deloc. Repet, oameni buni: economistul-șef al BNR crede că deficitul bugetar la anul va fi de 9% și pentru a-l reduce va trebui să se reducă salariile bugetare cu 20% și mai sugerează că ar mai trebui aduse niscaiva venituri în plus la buget pe calea clasică a creșterii de taxe.

Era să votez din greșeală BNR și pe Valentin Lazea, pentru realism. Dar m-am trezit și mă întreb: oare unde erau BNR și economistul său șef în ultimii cinci ani?, scrie profesorul Petrișor Peiu pe SpotMedia.ro.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Guvernul pune piciorul în prag și vine cu proiecte pentru eliminarea haosului produs de ANRE / Până la ce dată v…

2 BREAKING Comisia Europeană refuză toate propunerile din Inițiativa cetățenească (Minority SafePack) privind mi…

3 O decizie corectă! Drulă, ministrul Transporturilor, nu mai vrea drumuri modernizate care să treacă prin sate,…

4 Prima bombă în PSD! Dan Voiculescu și-a pus cârpele să demisioneze din partid și își face „grupare parlamentar…

5 Mușchii președintelui fac furori pe internet! / Câh, Mândruță nu s-a putut abține să nu-i dea o limbă...