Motivul desființării Serviciului DNA Ploiești

Un alt dosar, în care procurorii de la Ploiești anunțaseră oficial începerea urmăririi penale, ar fi trebuit să rezolve încrengătura complicată dintre doi cetățeni francezi aflați la conducerea APA NOVA și Primăria Capitalei, administrată la acel moment de Sorin Oprescu.

Serviciul Teritorial Anticorupție de la Ploiești, considerat în perioada Kovesi unitatea de elită, a devenit începând cu 12 august doar un birou al DNA, aflat în subordinea directă a structurii de la Pitești. „Acolo, de ani de zile, nu funcționau lucrurile”, a explicat Marius Voineag motivul care a stat la baza deciziei privind DNA Ploiești.

În prezent, în ceea ce a mai rămas din această instituție activează doar doi procurori care vor reprezenta instituția în instanțele unde se judecă dosarele de corupție.

Conform unui raport de activitate al DNA pe anul 2024 , procurorii anticorupție de la Ploiești „au întocmit 6 rechizitorii (4 rechizitorii în anul 2023) şi au fost încheiate 2 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei (față de nicio asemenea soluție în anul 2023)”.

În plus, potrivit aceluiași document, prin cele 6 rechizitorii şi două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei s-a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpaţi (persoane fizice), un inculpat aflându-se în stare de arest la domiciliu şi 2 inculpaţi sub măsura controlului judiciar, în timp ce în anul 2023, prin 4 rechizitorii, s-a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpaţi (persoane fizice).

Cum arătau rapoartele de activitate în 2012-2016

În anii de glorie ai DNA Ploiești (2012-2016) 66 de dosare au fost trimise în judecată şi alte 11 se aflau în faza de urmărire penală.

Erau anchetați la Ploiești peste 200 de inculpaţi, pe listă aflându-se zece primari, dintre care doi judecaţi în două dosare de corupţie, un prefect, trei preşedinţi de consiliu judeţean, opt parlamentari, dintre care un fost premier şi un fost preşedinte al Senatului, zece magistraţi, printre care un procuror cu rang de Înaltă Curte, 12 ofiţeri de poliţie, dintre care un secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne şi fost inspector şef, un director de spital şi zeci de funcţionari publici cu funcţii de conducere.

În perioada anilor 2013-2015, valoarea prejudiciilor stabilite în dosarele de corupție aflate în anchetă la Ploiești depășea 400.000.000 de lei, la care se adăugau 165.000.000 de lei măsuri asigurătorii. Aceeași structură a DNA stabilea recordul național pentru valoarea unei cauțiuni: 13 milioane de euro, într-un dosar care îl viza atunci pe Sebastian Ghiță.

Când a fost desființat, în realitate, DNA Ploiești

În ultimul an de activitate al structurii DNA de la Ploiești, „valoarea bunurilor efectiv indisponibilizate în cauzele instrumentate de procurorii serviciului, la finele anului 2024, în cauzele în care efectuau urmărirea penală, erau indisponibilizate efectiv bunuri în valoare de 2.912.294 RON”, se arată în raportul oficial.

În ciuda acestor discrepanțe între anii cu activitate intensă și prezent, procurorul șef al serviciului a apreciat că activitatea structurii pe anul 2024 a fost una „eficientă”.

Structura DNA de la Ploiești s-a aflat, din 2020, sub comanda procurorului Cătălin Lefter, ultimul magistrat rămas la această structură de parchet din vechea gardă.

Deși decizia de desființare a fost luată oficial în urmă cu două săptămâni, Serviciul DNA Ploiești nu mai funcționează din 2017 – 2018, odată cu izbucnirea „scandalului Portocală”, regizat de Sebastian Ghiță și frații Andreea și Vlad Cosma .

Este de notorietate modul în care procurorul Mircea Negulescu și ulterior Lucian Onea au fost înlăturați din DNA . Practic, din 2018 DNA Ploiești nu a mai avut nicio anchetă de amploare și niciun procuror nu a mai dorit să se angajeze sau să se transfere aici, chiar dacă au fost scoase la concurs 5 posturi.

Negulescu și Onea, achitați definitiv

Trimis în judecată de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), sub acuzațiile de inducerea în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, Lucian Onea a fost achitat pe fond în 2023 și ulterior definitiv, în noiembrie 2024, de Înalta Curte de Casație și Justiție „întrucât faptele nu există”.

Lucian Onea. Foto: Ionuț Mureșan

O soluție similară a primit și procurorul Mircea Negulescu, însă în cazul lui situația a fost una mult mai complicată, fiind exclus și din magistratură. Fostul magistrat a deschis o serie de acțiuni civile atât împotriva statului român, cât și împotriva persoanelor care au determinat înlăturarea lui din magistratură și a câștigat în primă instanță despăgubiri de un milion de lei.

Mircea Negulescu. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Onea a revenit la DNA Ploiești în 2024, dar a activat doar ca procuror de ședință, reprezentând instituția inclusiv în dosarul de liberare condiționată a Elenei Udrea. Acest proces a fost ultimul în care a activat Onea ca magistrat. De la 1 septembrie 2025, fostul șef al DNA Ploiești din perioada de glorie s-a pensionat și urmează să-și deschidă un cabinet de avocatură.

Dosarele secrete ale DNA Ploiești

În 2018, Structura Centrală de la București a preluat de la Ploiești majoritatea dosarelor de mare corupție aflate la acel moment în lucru în diferite faze de urmărire penală. Surse judiciare consultate de Libertatea au precizat că în perioada 2016-2017, DNA Ploiești urma să dea o grea lovitură unor personalități din România. Nu s-a mai întâmplat acest lucru, odată cu decapitarea generată de scandalul Portocală.

Pe listă se aflau Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, și Patriarhul Daniel, șeful Bisericii Ortodoxe Române. Anchetele care îi implicau pe cei doi erau „in rem” și vizau fapte de evaziune fiscală, respectiv abuz în serviciu. Nici Isărescu și nici patriarhul nu au fost inculpați sau făcuți suspecți și nu au fost citați la Ploiești pentru audieri.

Încă nu se ajunsese în această fază avansată a urmăririi penale, au precizat sursele Libertatea. Aceste dosare, chiar dacă în fază de început a anchetei, când erau verificate doar faptele, nu au avut o continuitate, cel puțin nu una publică.

O a treia anchetă importantă o viza pe Elena Udrea. Ea a fost citată și audiată la DNA Ploiești în toamna anului 2016, în calitate de martor, într-un dosar privind finanțările partidelor politice. Sursele Libertatea au precizat că din datele pe care le aveau atunci procurorii de la Ploiești se contura un mare dosar de corupție cu implicații la nivel înalt care nu a mai fost niciodată finalizat cu inculparea vreunei persoane.

Dosarul APA NOVA, praf și pulbere

A patra anchetă complexă, aflată în faza înaintată a urmării penale, viza persoane din anturajul fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu , dar și conducerea APA NOVA. În 2014-2015 o echipă de procurori de la DNA Ploiești s-a deplasat la Paris pentru a face cercetări împreună cu omologii francezi.

Au fost inculpați atunci doi cetățeni francezi, Paul Daniel Bruno Roche, director general al S.C. Apa Nova S.A. București în perioada octombrie 2008 – septembrie 2013 și Laurent Lalague, director general al S.C. Apa Nova S.A. București în perioada septembrie 2013 – iunie 2015.

Cei doi francezi au fost acuzați de fapte extrem de grave: evaziune fiscală, în formă continuată, spălare a banilor, violarea vieții private și luare de mită. Inclusiv compania APA NOVA București SA a fost inculpată pentru luare de mită, cumpărare de influență, favorizarea infractorului, violarea vieții private, evaziune fiscală, în formă continuată, spălare a banilor, potrivit unui comunicat remis presei de DNA în 30 octombrie 2015. A fost ultima dată când s-a vorbit oficial despre ancheta care inculpa compania APA NOVA. Dosarul nu a mai fost finalizat cu trimitere în judecată a celor doi foști directori francezi sau a companiei.

În dosarul APA NOVA procurorii de la Ploiești descoperiseră o afacere ilegală cu prejudiciu de peste 17 milioane de euro și care avea ramificații în rândul unor oameni de afaceri și politicieni români. Printre aceștia s-au aflat fostul şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, Costin Berevoianu, și fostul trezorier al PNL, şi Vlad Moisescu. Berevoianu a fost printre altele și consilierul lui Sorin Oprescu.

Lista de acuzații era stufoasă. Reținem doar că „în perioada anilor 2011 – 2015, inculpatul Roche Bruno-Daniel-Paul, suspectul Lalague Laurent și inculpata Săniuță Lavinia Teodora, în calitate de administratori ai S.C. APA NOVA S.A. București și directori generali ai aceleiași societăți, ultima dintre aceștia și în calitate de director general adjunct la VEOLIA ROMÂNIA, cu complicitatea inculpaților Semenescu Ovidiu Traian, Moisescu Vlad Octavian și a inculpatei Soare Giovana Maria au participat la circuite comerciale și financiare fictive, ce au avut ca scop, înregistrarea în contabilitatea S.C. APA NOVA S.A. București a unor achiziții fictive, având ca obiect presupuse prestări de servicii și achiziții mărfuri, de la mai multe firme.

Firmele respective au emis facturi false care să favorizeze S.C. APA NOVA S.A. București, utilizând ca mod de operare, reducerea artificială a profitului impozabil și a TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăți și utilizarea de societăți comerciale „tip fantomă”.

După alimentarea conturilor, au avut loc imediat retrageri de numerar, ridicări frecvente de numerar în valori mari cu explicația „achiziții mărfuri”, s-au constatat rulaje deosebit de mari în conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile declarate, valoarea acestor transferuri.

În cauză, prejudiciul minim stabilit în dauna statului, ca urmare a infracțiunii de evaziune fiscală este în sumă de 24.691.980 de lei (echivalentul a 5.545.146 de euro) reprezentând impozit pe profit și TVA.

Prejudiciul stabilit ca urmare a infracțiunii de spălare a banilor este în suma de 76.545.141,23 de lei (echivalentul a 17.294.819 euro)”, acuza DNA Ploiești în 2015.

Totodată, compania APA NOVA era acuzată că înființase „un serviciu de securitate format din foști lucrători ai serviciilor de informații care efectuau filaje și interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic și care încearcă în acest mod să țină sub control divulgarea de către angajații companiei de date care să conducă la depistarea activităților nelegale derulate”, potrivit DNA Ploiești. Acesta a fost motivul pentru care compania a fost acuzată și de violarea vieții private.

Acest dosar nu a ajuns în fața unei instanțe de judecată, iar DNA structura centrală nu a mai comunicat nimic pe marginea acestui subiect.

În Prahova, în cercul restrâns al magistraților, s-a vehiculat mult timp ideea că nu neapărat acuzațiile aduse de familia Cosma procurorilor de la DNA Ploiești (desființate de altfel prin două decizii ale ÎCCJ) au dus la compromiterea acestei structuri de parchet, ci implicațiile pe care le-ar fi avut restul dosarelor aflate în lucru de echipa condusă de Lucian Onea.