Asasinii morali ai României/Cum l-a scăpat CCR pe Nicu Patron, un lider mafiot din Republica Moldova, de o condamnare de peste 14 ani

Asasinii morali ai României/Cum l-a scăpat CCR pe Nicu Patron, un lider mafiot din Republica Moldova, de o condamnare de peste 14 ani

Unul dintre cei mai periculoși interlopi care au acționat în România în ultimele decenii, moldoveanul Ion Gușan, zis Nicu Patron, a fost achitat de judecătorii Curții de Apel după ce aceștia au pus în aplicare decizia Curții Constituționale prin care înregistrările obținute de serviciile de informații nu mai sunt probe în instanță. Magistrații au publicat la finalul anului motivarea deciziei de achitare a interlopului. Rejudecarea dosarului va începe în luna martie la Curtea Supremă.

Decizia de achitare a lui Ion Gușan, liderul unui interlop clan organizat după reguli rusești, conform procurorilor DIICOT, a fost luată după ce judecătorii nu au mai putut ține cont la sentință de înregistrările convorbirilor telefonice din care reieșea cine era liderul grupării mafiote.

Informațiile apar în motivarea magistraților Curții de Apel București. Ion Gușan și membrii grupării sale au fost trimiși în judecată, în 2014, de procurorii DIICOT, fiind acuzați, printre altele, de constituire de grup infracțional și spălare de bani în urma înființării a două fabrici ilegale de țigarete. Acuzațiile aduse lui Ion Gușan, zis și Nicu Patron sau Hoț în Lege, era că el coordona gruparea criminală. Magistrații Curții de Apel au explicat că nu au putut să-l condamne fără înregistrările audio ale convorbirilor.

Cauza va fi rejudecată de luna aceasta la Înalta Curte de Casație și Justiție. Primul termen a fost stabilit pe 23 martie. Decizia de achitare de la fond a fost una care a demonstrat cum grupările interlope profită de deciziile Curții Constituționale care au lăsat procurorii fără probe în dosare de criminalitate organizată. Reamintim că la judecată de fond – atunci când judecătorii au putut lua o decizia în baza înregistrările convorbirilor telefonice între membrii grupării, discuții din care reiese că Ion Gușan coordona grupararea – acesta a primit o condamnare de 14 ani și opt luni.

Motivarea achitării

”În ceea ce-l privește pe inculpatul Ion Gușan, Curtea constată că rolul acestuia de lider al grupării infracționale a fost  reținut de Parchet, în principal, pe baza proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, probe a căror nulitate a fost constatată prin încheierea din data de 3 iunie 2020”, scriu judecătorii Curții de Apel în motivarea lor.

”În urma înlăturării interceptărilor convorbirilor telefonice, restul probelor administrate în cauză nu sunt suficiente, în opinia Curții, pentru a duce la pronunțarea unei soluții de condamnare”, mai adaugă judecătorii.

”Afirmațiile legate de faptul că inculpatul Ion Gușan ar fi ”hoț în lege” sau faptul că unii martori au fost contactați de terți ce au susținut că sună în numele acestuia nu sunt nici ele suficiente pentru a demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Ion Gușan  se face vinovat de cele reținute în sarcina sa, respectiv faptul că s-a aflat în vârful ierarhiei grupului infracțional”, se mai precizează în motivare.

Deciziile instanțelor

Din data de 23 martie va începe, la Înalta Curte de Casație și Justiție, rejudecarea dosarul în care membrii grupării conduse de Ion Gușan, conform rechizitoriului procurorilor, este criminalitate organizată și spălare de bani. Membrii grupării au înființat fabrici clandestine de țigări în Brașov și Prahova.

Curtea de Apel București a stabilit pe 14 septembrie 2020 că Ion Gușan trebuie achitat. În schimb, instanța a dat mai multe condamnări pentru membri de rangul doi al grupării, pentru care erau existau și alte probe decât discuțiile telefonice.

În ianuarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să trimită dosarul la prima instanță pentru rejudecare pentru nerespectarea procedurii judiciare.

În noiembrie 2016, Ion Gușan a fost condamnat la 14 ani si opt luni de închisoare, dar Înalta Curte a decis, in ianuarie 2018, rejudecarea cazului.

Trimiterea în judecată și acuzațiile

În dosarul DIICOT, în care a și fost arestat preventiv timp de doi ani (între 21 noiembrie 2013 și 4 mai 2015), mafiotul moldovean este acuzat de evaziune fiscală, spălare de bani si contrabanda. Pe scurt, Nicu Patron este acuzat că și-a investit banii negri în două fabrici ilegale de țigări din România. Infracțiunile propriu-zise de care se face vinovat, conform procurorilor ar fi:
– constituire a unui grup infracțional organizat;
– instigare la infracțiunea de contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute;
– instigare la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării;
– instigare la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intra sub incidenta sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat;
– instigare la infracțiunea de deținere in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false;
– spălare de bani;
– instigare la săvârșirea infracțiunii de contrabandă

Portretul lui Ion Gușan sau Hoțul în Lege

Unul dintre cei mai temuți membri ai lumii interlope de la Chișinău, Ion Gușan, este cunoscut și cu porecla zis Nicu Patron.  Procurorii DIICOT au explicat ca Nicu Patron a fost încoronat „Hoț în Lege”, titlul fiindu-i acordat de liderii grupărilor criminale aflați la cel mai înalt nivel infracțional la Moscova, în baza unui „cod de reguli” al mafiei rusești.

El este responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei și „judecarea” celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracționale.

Gușan este recunoscut de toți liderii grupărilor infracționale internaționale ca „lider suprem”. A devenit celebru după ce l-ar fi angajat pe asasinul Vitalie Proca să-l ucidă, la Londra, pe milionarul rus Gherman Gorbuntov, conform presei de peste Prut.

Teritoriul tradițional al gruparii „Patron” include Moldova, Transnistria, România, Bulgaria, Serbia și sudul Ucrainei – chiar dacă cele mai profitabile operațiuni criminale erau realizate în țările vest-europene.

Din gruparea sa făcea parte și Anton Druţă și frații săi, Grigore și Tudor. Aceștia au perfectat asasinatul cerut de frații Mararu, interlopi din Piatra Neamț, ca să-l ucidă pe rivalul Puiu Mironescu.

Potrivit Parchetului București, Ion Druță zis și “Pisateli” ar fi furnizat automatul Kalaşnikov şi pistolul Makarov folosite de Vitalie Proca, tocmit pentru o sumă undeva la 50.000 de euro, în atentatul care a avut loc în 26 noiembrie 2012, pe o stradă din cartierul bucureștean Vitan.

Anton Druță a mai fost condamnat de un tribunal din Chișinău pentru un triplu asasinat. De fapt, Druță era la rândul său un locotenent al lui Ion Gușan. Și în convorbirile din dosarul țigaretelor erau discuții dintre Gușan și Druță în care Nicu Patron îi dădea indicații lui Druță.

Decizia Curții Constituționale

Nicu Patron s-a folosit de o decizie a Curții Constituționale din februarie 2020, prin care – cu majoritate de voturi (7-2) – a interzis procurorilor să folosească drept probe în procesele penale înregistrările obținute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) de culegere de informații.  În esență, CCR spune că nu ar fi clară procedura de contestare a legalității acestor probe obținute de SRI pe MSN și folosite de procurori în dosarele penale.
CCR explică că sunt două tipuri de mandate de supraveghere tehnică (MST):

  • mandatele judiciare emise de judecători pentru supravegherea unor suspecți de infracțiuni, la cererea procurorilor, în baza codului de procedură penală
  • mandatele de siguranță națională (MSN) emise de judecătorii Înaltei Curți, la cererea procurorului general, pentru culegerea de informații.

Aceste două tipuri de mandate – judiciare (ale Justiției) și de siguranță națională (ale serviciilor secrete) – puteau fi folosite ca probe în procesele penale, potrivit codului de procedură penală, până la această decizie a CCR.

Era chiar o obligație legală a serviciilor secrete să informeze și să trimită probele la procurori, potrivit articolului 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991.

Judecătorii constituționali au decis că indiferent de conținutul înregistrărilor obținute pe mandatul de siguranță națională, aceste declarații nu pot fi folosite ca probe de procurori. SURSA: G4Media.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa arată Sharapova în realitate. Restul e photoshop și iluzie...

2 Așa o fi?

3 ...

4 ...

5 Progresista Maia Sandu ocolește discret cuvântul „unire” în mesajul de 1 Decembrie