Preşedintele turc a ieşit întărit în urma votului test de duminică şi se află într-o poziţie puternică pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care va avea loc la 28 mai.

„Următoarele două săptămâni vor fi probabil cele mai lungi din istoria Turciei și se vor întâmpla multe“, a declarat Hakan Akbas, director general al companiei de consultanță Strategic Advisory Services.

„Erdogan va avea un avantaj la un al doilea vot după ce alianța sa s-a descurcat mult mai bine decât cea a opoziției“, a sublinia Akbas.

În acelaşi timp, performanţa electorală a rivalului său, Kemal Kılıçdaroğlu, a fost dezamăgitoare, sub aşteptări, în primul tur de scrutin. Balanţa ar putea fi înclinată de un al treilea om, ultranaţionalistul Sinan Ogan.

Rezultatul celui de-al doilea tur - care se organizează pentru prima dată în istoria Turciei - pare mai mult decât incert pentru opoziţie.

În calculele electorale trebuie ţinut seama de încă un aspect - "rais" Erdogan îşi păstrează, de asemenea, majoritatea în Parlament.

Impactul crizei economice şi al cutremurului devastator din 6 februarie, soldat cu cel puţin 50.000 de morţi, nu a avut efectele preconizate de analişti, deşi răspunsul guvernului a fost considerat tardiv şi i-a înfuriat pe mulţi supravieţuitori. Însă acest sentiment nu s-a reflectat în urne. Provinciile puternic afectate şi-au reînnoit în proporţie covârşitoare încrederea în preşedinte, care a promis că va reconstrui cât mai curând posibil 650.000 de locuinţe. Luni, cotidianul pro-guvernamental Sabah titra: "Naţiunea are încredere în Erdogan", descriind victoria din primul tur a preşedintelui în exerciţiu drept o "realizare extraordinară".

Turcii preferă stabilitatea

Bayram Balci, cercetător la CERI-Sciences Po din Paris şi fost director al Institutului francez de studii anatoliene din Istanbul, crede că "turcii au jucat pentru stabilitate şi securitate. Ei au refuzat să aibă încredere într-o coaliţie eterogenă, cu interese divergente, întrebându-se cum vor reuşi să guverneze împreună“.

„Tayyip Erdogan va câştiga. El este un lider adevărat, turcii au încredere în el şi are o viziune pentru Turcia“, a declarat luni pentru AFP Hamdi Kurumahmut, un locuitor din Istanbul care lucrează în turism.

Erdoğan are deja o alianţă cu partidul naţionalist MHP ca principal partener de coaliţie. Preşedintele în vârstă de 69 de ani a desfăşurat o campanie clar naţionalistă, subliniind priceperea militară a ţării, industria de apărare şi eforturile pentru independenţă energetică. În egală măsură, Kılıçdaroğlu a făcut şi el echipă cu un partid naţionalist, Partidul Bun, încercând, de asemenea, să profite de spiritul de „solidaritate în jurul drapelului“ turc.

Pretențiile lui Oğan

Victoria lui Kılıçdaroğlu depinde în parte de un al treilea om, ultranaţionalistul Sinan Ogan, care a obţinut 5,2% din voturi în primul tur şi care nu a anunţat încă dacă va susţine unul dintre cei doi candidaţi, scrie AFP. El ar putea fi un jucător politic decisiv în perspectiva turului doi, în funcție de candidatul pe care îl va susține, spun analiștii.

„Alegătorii au trimis un mesaj, că nu au suficientă încredere în opoziţie, dar ne-au atribuit nouă rolul de putere de echilibru faţă de partidul de guvernământ“, a spus Oğan .

Înainte de alegeri, el a fost sincer: „Vom vorbi despre cererile noastre cu partidele cu care ne aşezăm la masă. Evident, nu vom fi parteneri pe gratis. Vom avea pretenţii, cum ar fi ministere“.

Presa turcă a relatat că Oğan a primit apeluri telefonice atât de la Kılıçdaroğlu, cât şi de la fostul prim-ministru Binali Yıldırım, unul dintre greii lui Erdoğan în partidul AK. Deşi Erdoğan are o alianţă cu partidul radical islamist kurd HÜDA-PAR, acesta nu este crucial pentru numărul de alegători pe care îi are.

Kılıçdaroğlu şi-a atras un sprijin foarte puternic din partea partidului pro-kurd HDP, care l-a ajutat să câştige majorităţi masive în oraşe din est, precum Diyarbakır şi Van, şi nu vrea să pună în pericol acest sprijin kurd în turul al doilea.

În comentariile sale publice, Oğan este extrem de prudent în ceea ce priveşte chestiunea aliaţilor kurzi ai lui Erdoğan şi Kılıçdaroğlu. Cu toate acestea, el a declarat că poziţia sa este mai nuanţată decât să ceară pur şi simplu unui partener să nu colaboreze cu partidele kurde. Oğan, în vârstă de 55 de ani, fost profesor universitar, a declarat că obiectivul său este de a elimina două partide majoritar kurde din „ecuaţia politică“ a Turciei şi de a-i susţine pe naţionaliştii turci şi pe adepţii statului laic. Dar prețențiile lui Oğan sunt mult mai ușor de indeplinit de Erdogan.

Arma secretă a lui Erdogan

În campania sa de a păstra președinția Turciei, Recep Tayyip Erdoğan are o armă secretă: reprimare a rețelelor sociale.

Controlul din ce în ce mai mare al liderului turc asupra rețelelor sociale a devenit un alt instrument care îl ajută să-și prelungească domnia de 20 de ani.

În weekend, guvernul lui Erdogana ordonat Twitter să blocheze conturile a aproximativ o duzină de personalități publice locale ale opoziției - o mișcare care a declanșat o reacție împotriva lui Elon Musk pentru că a respectat directiva.

Eforturile lui Erdoğan de a controla rețelele sociale datează de mai bine de un deceniu. Acest impuls a culminat în octombrie, când partidul de guvernământ al Turciei a adoptat reguli ample pentru rețelele de socializare care, parțial, reflectau o legislație similară adoptată recent în Uniunea Europeană. Atât regimul turc, cât și UE urmăresc să restrângă postările online dăunătoare, să oprească răspândirea dezinformarii și să sporească transparența cu privire la modul în care Instagram și YouTube oferă conținut utilizatorilor lor. Regulile UE, cunoscute sub numele de Digital Services Act , includ, de asemenea, amenzi de până la 6% din veniturile unei companii pentru potențiale fapte greșite.

Regulile Ankarei imită adesea limbajul de elaborare a politicilor de la Bruxelles, cuvânt cu cuvânt. Dar merge mult mai departe în limitarea discursului online în moduri care favorizează efortul lui Erdogan de a păstra președinția turcă.

Aceasta include pedepse cu închisoarea de până la cinci ani dacă oamenii postează online conținut care răspândește „informații care sunt inexacte” în moduri care „perturbează securitatea internă și externă a Turciei”. Jurnaliştii s-ar putea confrunta în mod similar cu închisoarea pentru că au scris poveşti nefavorabile partidului AK, aflat la guvernare, în Turcia. Iar Kılıçdaroğlu, care a obținut 45% din voturile naționale de duminică, are deja o plângere penală pentru răspândirea de „știri false” despre guvern.