Asociația Magistraților din România (AMR) susține că nu exista o situație excepțională sau extraordinară care să justifice procedura de urgență și modul netransparent de concepere a actelor normative vizând grațierea și modificarea Codurilor penale.

Sursa foto: Asociația Magistraților din România

"Asociația Magistraților din România a prezentat, atât în punctul de vedere trimis Consiliului Superior al Magistraturii — ca urmare a demersului îndreptățit al CSM de consultare a instanțelor și asociațiilor profesionale, înainte de a hotărî cu privire la avizul cerut de MJ—, cât și în comunicate de presă, argumentele referitoare la inexistența unei 'situații excepționale/extraordinare' care să justifice, prin ea însăși, procedura de urgență și modul netransparent de concepere a actelor normative vizând grațierea și modificarea Codului penal/Codului de procedură penală, aceste argumente fiind bazate pe necesitatea respectării Constituției, în contextul conținutului expunerii de motive/notei de fundamentare și a conținutului celor două proiecte ale MJ", declară AMR într-un comunicat remis miercuri.

AMR subliniază că argumentele prezentate au coincis cu punctul de vedere al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM, exprimate în ședința finalizată cu hotărârea de aviz negativ dată pentru ambele proiecte de ordonanțe de urgență.

"Prin urmare, deși părea că aceste opinii profesionale înclină balanța înspre o dezbatere transparentă și efectivă, în termenii chestiunilor publice ținând de sistemul judiciar, cu analizarea argumentelor pro și contra, pentru asigurarea unei informări corecte a cetățenilor (acesta fiind rolul dezbaterii publice asupra unui proiect legislativ) — dezbaterea de la MJ, de luni, fiind departe de această finalitate, în condițiile în care a fost concepută și terminată, la repezeală—, la ceas târziu a fost adoptată OUG privind modificarea codurilor, în lipsa unei dezbateri reale și în pofida faptului că, astfel cum a notat CSM în avizul negativ, aceste modificări excedează deciziilor Curții Constituționale", mai spune AMR.

Magistrații arată că, după ce a modificat proiectul OUG, Ministerul Justiției a trimis marți, la ora 17,00, noul proiect către CSM, pentru un nou aviz, însă nu i-a dat posibilitatea Consiliului de a-și expune opinia, ci s-a trecut direct la adoptarea OUG, cu suplimentarea "intempestivă" a ordinii de zi a ședinței de guvern, urmată de publicarea, marți noapte, în Monitorul Oficial.

În opinia AMR, opiniile motivate ale magistraților, în chestiuni de interes public, ținând de sistemul judiciar, referitor la care au fost consultați, "nu pot fi catalogate, în niciun caz, ca situare de-o parte sau de alta a declarațiilor politicului, decât printr-o interpretare fără temei".

"Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, fără să nege oportunitatea unei legi a grațierii sau oportunitatea modificărilor Codului penal/Codului de procedură penală — în limitele deciziilor Curții Constituționale care, apropo de "urgența" de azi-noapte, au fost pronunțate în octombrie 2015 (referitor la conflictul de interese) și în iunie 2016 (referitor la abuzul în serviciu) — și fără să nege abilitarea organului legiuitor de a adopta 'legi' în aceste materii, AMR a prezentat deficiențe clare, privind nerespectarea Legii fundamentale și a deciziilor instanței constituționale care nu pot fi trecute cu vederea decât dacă statul de drept este doar un moft", mai spune Asociația Magistraților.

Potrivit AMR, CEDO a reamintit că, în privința chestiunilor de interes public, ținând de buna funcționare a sistemului judiciar, chiar dacă declarațiile au implicații politice, judecătorii nu pot fi împiedicați să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte, în cauză fiind vorba inclusiv de amendamente la Codul de procedură penală.

În plus, în discursul de deschidere a anului judiciar, rostit în 27 ianuarie 2017, președintele CEDO, Guido Raimondi, a spus că dacă judecătorii sfârșesc prin a le fie teamă să își exprime opiniile în exercițiul funcțiunii lor, aceasta va duce, inevitabil, la o slăbire sau chiar la dispariția uneia dintre bazele democrației.

AGERPRES