Dezvăluiri incredibile făcute de RISE Project despre legăturile dintre Ponta, Ghiță și Bogdan Diaconu, cel care se crede Vodă Floc al României!  Spun că-și apără țara, dar i-au faultat bugetul și legile. L-au confiscat pe Vlad Țepeș, dar promit amnistie penală de când au intrat în vizorul DNA. Îl iubesc pe Dumnezeu, dar îi urăsc pe refugiații de război, Occidentul sau minoritățile de orice fel.

Ei sunt Partidul România Unită (PRU).

Adică, Sebastian Ghiță, oligarh.

Și Bogdan Diaconu, naționalist.

Îi leagă afaceri vechi despre care nu vorbesc la televizor. Și Victor Ponta.

O FIRMĂ, DOI PRIETENI ȘI OPT ANI

Deputatul Bogdan Diaconu (37 ani) a fondat o companie pe care gruparea lui Sebastian Ghiță a preluat-o ca s-o arunce în afaceri publice de zeci de milioane de euro, fonduri europene sau de stat. Apoi, Guvernul Ponta a căzut, iar firma, practic, a murit. Luna trecută, și-a cerut singură insolvența.

Prieteni vechi și în politică, cei doi spun azi că protejează capitalul românesc de multinaționalele care “ne fură banii și nu plătesc un leu impozit pe profit”. Bogdan Diaconu, fost PSD, a fondat recent PRU în care Ghiță s-a înscris, trăgând după el și alți parlamentari.

PRU gonflează un mesaj ultra-naționalist, eurosceptic, filorus și organizează parade legionare ca-n secolul trecut sub genericul “Patrula lui Vlad Țepeș”. Păzește Transilvania de iredentismul maghiar și propagă inclusiv doctrina dughinistă care inspiră politica de stat a Federației Ruse. Pe scurt, programul lor politic sună astfel: “Amnistie penală și fiscală! (…) Bunăstare, nu dosare! (….) Punem stop abuzurilor DNA! (….) Apărăm românismul, civilizația creștină, susținem familia tradițională! (….) Nu ne vindem pâmântul străinilor! (….) Vă protejăm de Occident, luptăm cu multinaționalele de acolo! (….) Nu acceptăm îndemnurile ambasadelor și lobby-ul homosexual de la Bruxelles și Washington! (….) Oprim colonizarea țării cu refugiați!”

Asta se întâmplă acum, când cei doi deputați defilează electoral cu efigia lui Vlad Țepes și portretul lui Victor Ponta. Dar povestea lor e mai veche și a început pe bani.

NAȘUL ȘI FINUL

În decembrie 2008, apare firma de consultanță ABCD Strategic Project, înființată de Bogdan Diaconu și finul său de cununie, Cristian Aciubotăriței. Fiecare deținea 50% din noul SRL cu sediul într-un bloc din sectorul 6 al Capitalei. Se cunoșteau din cadrul companiei Siveco, abonată dintotdeauna la contracte publice, unde amândoi au fost colegi de muncă. Tot la Siveco lucra și soția lui Diaconu, acum fosta.

COLEGII DE LA SIVECO

Doi ani mai târziu, în ianuarie 2010, Diaconu și finul Aciubotăriței ies oficial din afacerea de consultanță, fiind înlocuiți în firmă de alți doi colegi de la Siveco (Lucian MIhai Etveș și Alexandru Ștefan Rădulescu). Tot în 2010, dar la sfârșitul anului, compania fondată de Bogdan Diaconu își schimbă numele în Insoft Development & Consulting.

“Am ieșit din firmă din cauza unei viziuni diferite față de Cristi (Aciubotăriței – n.r.). După o periodă lungă de timp, am înțeles că firma a intrat într-o zonă de business apropiată de Teamnet, Asesoft (corporații fondate de Sebastian Ghiță – n.r.). Participațiile au fost predate lui Etveș și Rădulescu. Pe primul îl știu, pe celălalt nu”, a povestit recent Bogdan Diaconu pentru RISE Project. Totuși, Diaconu a fost asociat și cu Alexandru Ștefan Rădulescu, cel pe care acum susține că “nu-l știe”, într-o altă firmă (Dia Grup Com). Încă din 2012.

CONEXIUNEA DIN MOLDOVA

Până să se integreze în “zona de business” a lui Sebastian Ghiță, firma Insoft a intrat formal în stăpânirea unor firme offshore (Metaxicom Investments LTD din Cipru – 51% și Alphainvest Trading LTD din UK – 24,5 %). Asta s-a întâmplat în ianuarie 2011, dar cele două căsuțe poștale au fost înființate în aceeași perioadă cu SRL-ul românesc: decembrie 2008. Unul dintre aceste offshore-uri (Metaxicom) este activ și în Republica Moldova, unde controlează societateaIntegrated Intelligent Solutions, înregistrată la Chișinău în ianuarie 2010 și axată pe consultanță în IT și fonduri europene. A obținut șase contracte cu statul moldovenesc: Registrul Animalelor, Procuratura Generală și Serviciul Vamal etc. Website-ul companiei din Moldova a fost înregistrat de un angajat al Teamnet (Cristian Doană), holdingul românesc al lui Sebastian Ghiță.

Administratorul Integrated Intelligent Solutions este Vitalie Levința, fratele unui bancher de peste Prut. Levința nu știe exact pentru cine lucrează, dar admite legăturile cu Teamnet. Pe scurt, el ar fi fost angajat în urma unui concurs organizat de o firma de HR din Iași, România, în 2010, care a trimis “o fată” la Chișinău ca să-i ia interviu.

“Nu mai țin legătura cu nimeni de 3-4 ani. (…) Banii au stat pe loc în firmă, consumați de angajați. Profitul s-a făcut cât am avut contracte cu statul, dar au fost și privați (…). La moment, caut proprietarul firmei ca să o transfer pe numele meu. A fost o persoană din România, a venit când s-a deschis compania, s-a prezentat ca fiind reprezentantul patronului. Planificau să crească, să ia oameni din Moldova, să facem un outsource. După aceea s-au schimbat planurile și au dispărut.”, a relatat moldoveanul Vitalie Levința pentru RISE.

Lucrurile sunt mai clare însă în ceea ce privește colaborarea lui cu Teamnet, corporația familiei Ghiță, cu care a lucrat în aceeași perioadă în care s-a angajat și la firma cu patroni necunoscuți: „Le-am oferit ajutor consultativ când au intrat în Moldova. Firma mai puțin, mai mult eu le-am oferit consultanță din punct de vedere al organizării businessului aici. Ei s-au apropiat, tot m-au sunat și prin cunoștințe comune au ieșit la noi. Cunoșteau pe cineva de pe loc, că au avut contract dacă nu mă înșel cu cineva. M-au contactat și m-au rugat să le ofer ajutor. Și eu le-am oferit”.

MOMENTUL ZERO

În iunie 2013, ies paravanele offshore din firma Insoft Development & Consulting, fondată de Bogdan Diaconu în București, și rămân în schemă doar patru foști angajați Siveco, în frunte cu Lucian Etveș (98,1%). Acela e momentul zero. Prin Insoft, intrată deja în platforma lui Sebastian Ghiță, încep să se rostogolească banii publici. Compania se racordase la contracte cu statul de vreo doi ani și încasase peste 25 de milioane de lei de la instituții precum Agenția Națională de Cadastru, Direcția de Informații și Protecție Internă a MAI, ANOFM și Universitatea Politehnică.

BANII LA MAHĂRI

A venit Ponta, a plouat cu bani, a plecat Ponta, a plouat cu datorii. Practic, Insoft este povestea unei afaceri de consultanță pe banii noștri care a supraviețuit doar un ciclu politic: guvernarea PSD din perioada 2012 -2015.

Compania înființată de Diaconu și preluată de Ghiță a devenit acum țintă DNA. Procurorii îi verifică toate contractele publice plus cele pe fonduri europene. La începutul anului, avea datorii de peste 124 milioane de lei, a plătit grosul, dar n-a scăpat de executări silite. Atunci au apărut și conflictele de muncă. Angajații, programatori sau consultanți, și-au revendicat în instanță salariile restante și le-au reproșat managerilor ilegalități precum spălarea de bani. Carțile lor de muncă ar fi raportat lefuri de două ori mai mari decât în realitate, iar angajatul trebuia să returneze cash la casierie, în ziua salariului, jumătate din suma primită oficial. O discuție internă din februarie, înregistrată într-un moment tensionat, redă și explicația unui șef din firmă pentru un IT-ist care-i reproșează practica:

“ (…) Ai fost întrebat, ai fost de acord și s-a făcut. Nu vedeai banii ăia, oricum. Îți rămânea salariul care îl aveai. Nimeni nu vede că în cinci ani de zile s-a stat jumate din timp, cel puțin doi ani jumate, s-a stat. Nu s-a produs, dar voi ați luat salarii. De unde s-au dat toți banii ăia, când nu aveai proiecte? Din banii unor mahări, la negru… dracu’ să-i ia! Și ăia trebuiau să-și ia banii înapoi. Ca să-ți explic! (…)”

CÂND “S-A PRODUS” LA FIRMĂ

De fapt, “proiecte” înseamnă contracte publice în perioada în care la firmă nu “s-a stat”, deci “s-a produs”.

SRL-ul a fost racordat la proiecte cu statul, cu care a avut contracte în valoare totală de peste 33 milioane de lei. În perioada de glorie 2012-2015, instituțiile au cumpărat masiv sisteme software și hardware de la Insoft.

Aproape de fiecare dată, a existat un element comun, o legătură cu mogulul Sebastian Ghiță. Mai precis, cu societățile-fanion ale familiei sale, Teamnet și Asesoft, care s-au lipit sistematic de contractele SRL-ului Insoft cu instituțiile publice. Într-un fel sau altul, familia Ghiță a fost parteneră, subcontractor, furnizor sau intermediar de echipamente.

2012 a fost anul cel mai bănos pentru Insoft. În mai, primul guvern condus de Victor Ponta se instalează la Palatul Victoria. În noiembrie,  Sebastian Ghiță devenea deputat din partea PSD. În paralel, Insoft a câștigat în această perioadă aproape 17,3 milioane lei, bani publici.

CÂND “NU S-A PRODUS” LA FIRMĂ

În 2013, însă, firma a stagnat pe piața contractelor guvernamentale. Activitatea s-a redus, dar banii au continuat să vină. De data asta, nu de la stat, ci de la Teamnet – firma de bază a familiei Ghiță. Aceasta e perioada la care se referă managerul Insoft în înregistrarea audio redată mai sus.

19,8 milioane de lei este suma cu care Teamnet a capitalizat în 2013 conturile Insoft. Banii au intrat în 9 tranșe lunare. Sursa: declarațiile fiscale depuse de Teamnet.

Sebastian Ghiță spune că nu-l cunoaște pe Lucian Etveș, patronul din scriptele actuale ale Insoft, fost angajat Siveco. Nici pe asociații minoritari. N-a comentat tranzacțiile dintre Insoft și Teamnet,  dar a ținut să nuanțeze calitatea pe care a avut-o în propriile companii: “Nu am fost niciodată patron, nu cunosc noțiunea de patron. Am fost acționar. Nu am avut nicio interferență cu această firmă (Insoft – n.r.). Mai aveți alte întrebări să-mi puneți, ca să nu pierdem timpul?”.

Cât despre fondatorul Insoft, adică președintele partidului său, Ghiță a zis inițial că îl cunoaște din PSD. Diaconu a fost însă puțin mai amplu: “Suntem prieteni de mult timp, dintr-un cadru privat, nu pot să dau detalii”. Perioada pe care o indică Diaconu coincide însă cu cea în care a lucrat la Siveco, iar Ghiță încă își pilota afacerile la vedere.

FRĂȚIA IT

Corporația Siveco și companiile lui Ghiță au avut o relație lungă care a și intrat în atenția Consiliului Concurenței în 2013. În timp, s-au combinat la contracte publice de zeci de milioane de euro. În total, patru firme de-ale lui Ghiță și-au împărțit cel puțin șase contracte pe bani publici cu Siveco. Valoarea totală: peste 36 de milioane de euro.

În perioada 2010-2015, Siveco s-a asociat, pe rând, cu Teamnet, Asesoft International, Asesoft Technologies și Expert One Research (fostă XOR IT), alături de care a luat bani de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cel mai bănos contract – de 28,9 milioane de euro de la Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), a trimis tandemul Siveco-Teamnet la DNA. Procurorii cercetează neregulile  anunțate de Ministerul Agriculturii în primăvară, când a descoperit o serie de nereguli la softul pe care cele două firme IT l-au vândut către APIA.

Ani în urmă, în 2007, Sebastian Ghiță voia să cumpere o parte din Siveco. Atunci, presa economică descria Asesoft drept un „grup local, din Ploiești”, în timp ce Siveco era „cel mai mare producător românesc de software”. Ghiță declara că începuse negocieri cu oficiali din Siveco, scria „Ziarul Financiar”. Până la urmă, fuziunea nu s-a realizat. Dar s-a născut un parteneriat.

În ceea ce-l privește, Bogdan Diaconu se delimitează acum de problemele penale ale  Siveco: “Eu am fost simplu angajat al Siveco România, nu sunt acționar, nu am nicio treabă. An fost angajat de doamna Irina (Socol – n.r.). Am rămas în relații cu doamna Irina. Mă știu cu ea din copilărie.“  Irina Socol, acționarul majoritar al Siveco, a făcut pușcărie recent pentru evaziune și e investigată acum și la DNA.

Pentru Diaconu, Siveco a fost motiv de discordie și cu propriul său fin, Cristian Aciubotăriței, atunci când a ieșit din actele Insoft:“El era coleg cu mine la Siveco. A plecat din Siveco. Și când am văzut că era în concurență la Siveco , am zis că nu e corect și am ieșit (din Insoft - n.r.)”.

CORPORAȚII BUNE ȘI RELE

“E important ca firmele cu capital românesc și cele cu capital străin să fie tratate la fel. Nu cred că ai noștri sunt hoți si evazioniști, iar ceilalți oameni de afaceri care aduc tehnologii și capital străin sunt niște ingerași. Astăzi 80% din economia Romaniei este condusă de străini. Dacă evaziunea și colectarea scazută sunt niște probleme, atunci 80% din vină nu este a românilor.”  Sebastian Ghiță, 18 august 2015

„E din ce în ce mai greu pentru noi, românii, să trăim în țara noastră. Fiscul se lăuda că ne închide firmele nouă, antreprenorilor români, toată lumea simte o apăsare economică. (…) Sunt de acord că aici sunt și interese globale, sunt de acord că sunt interese și ale altor state, sunt de acord să concurăm cu ele în mod egal, dar nu sunt de acord ca între un român și un străin, procurorul să-l aresteze pe român și pe străin să-l lase liber. Nu-s de acord să se numească corupție doar dacă un român încearcă să câștige și el o licitație, iar străinii să poată să dea spăgi și să poată să cumpere funcționari, să poată face orice sub protecția ambasadelor străine”.  Sebastian Ghiță, 30 august 2016, ziua înscrierii în PRU

Există însă două multinaționale, Lukoil (Rusia) și Huawei (China), care au dezvoltat parteneriate profitabile cu Sebastian Ghiță și gruparea din Ploiești. Una-i acuzată de evaziune în România, cealaltă de spionaj în Occident.

Cu chinezii, Ghiță a încheiat în 2011 un parteneriat strategic pe firma 2K Telecom, fondată împreună cu fratele său, Alexandru, și unchiul lor, milionarul Vasile Domente. Și 2K Telecom este vizată în anchetele DNA și percheziționată în februarie 2015 pentru nereguli în contracte cu statul.

Cu Lukoil, gruparea Ghiță s-a intersectat în Prahova, la ea acasă, unde rușii au o rafinărie. De fapt, asta a fost principala afacere din 2013 a unei firme de ecologizare, Vitalia Servicii Pentru Mediu, în care platfroma Ghiță s-a asociat cu Octavian Morariu, fostul președinte al Comitetului Olimpic Român – cel despre care Gazeta Sporturilor a dezvăluit că a vândut echipamente contrafăcute lotului olimpic național. 

PATRIOȚII DIN PLOIEȘTI

Nici Bogdan Diaconu nu este străin de Prahova. Totodată, a rămas apropiat și de oameni cu funcții importante în corporația Siveco. Cum ar fi Cristina Ițcuș (38 ani), șefa departamentului de fonduri structurale (UE) al companiei. În paralel, Ițcuș este și vicepreședintele PRU iar în vară, la alegerile locale, a candidat la Consiliul General din partea formațiunii. Mai nou, pe lista cu miniștrii propuși de PRU, numele doamnei Ițcuș figurează în dreptul Ministerului Fondurilor Europene. Lista a fost publicată de ziarul local Prahova, deținut de familia Ghiță.

Legăturile sunt totuși mai profunde, betonate tot la Ploiești, acolo de unde se trage și Cristina Ițcuș. Într-o vilă de pe strada Ion Neculce, Ploiești, acolo unde trăiesc părinții ei, funcționează cea mai nouă firmă a lui Bogdan Diaconu, președintele PRU. Se numește Karpat Adventures Team (rezervări și asistență turistică) și a fost înființată de parlamentarul naționalist în august 2016.

O altă firmă cu nume asemănător (Karpat  Business Consulting) este înregsitrată la aceeași adresă, dar controlată, în acte, de părinții Cristinei Ițcuș. Între 2014 și 2015, firma familiei Itcuș a beneficiat de peste 800.000 lei, fonduri UE, pentru achiziția unei tipografii digitale.

Bogdan Diaconu ne-a confirmat că o știe pe Cristina Ițcuș de la Siveco, că sunt prieteni demult și că firma lui înregistrată la părinții acesteia nu are nicio legătură cu Sebastian Ghiță.

Nici doamna Ițcuș nu vrea să dezvolte contextul în care s-au cunoscut:“Este irelevant! De ce e important? Nu înțeleg. Suntem colegi de partid și asta este. Eu nu candidez pe nicio funcție acum. De când propunerea de ministru este o candidatură? Acum sunt alegeri pentru Camera Deputaților și Senat. Pentru asta sunt alegeri. Nu am auzit de alegeri pentru miniștri. Nu vreau să vă răspund.”

Factorul INSOFT: scandal in PSD

Insoft, firma care-i leagă pe Diaconu și Ghiță, a generat un incident încă neelucidat complet, dar soldat cu un scandal-monstru în PSD.

În primele zile din 2014, Insoft semnează un contract de 2,3 milioane de lei cu Primăria Sectorului 3, condusă de pesedistul Robert Negoiță (foto dreapta). Patru luni mai târziu, Negoiță a depus plângere penală împotriva lui Ghiță, pe atunci colegul său de partid, acuzându-l de șantaj.

„Mi-a spus: «Te termin. Ai intrat pe mâna mea, o să te termin. Mori de mâna mea, nu o să te las». Astea sunt cuvintele pe care mi le-a spus”, declara Negoiță la ieșirea de la Parchetul General.

„Nu am mai vorbit cu domnul Negoiţă nici direct şi nici la telefon de foarte multe zile. Nu am avut niciodată legături de nici un fel. Ori a visat urât ieri noapte, ori l-a păcălit cineva aseară la telefon”, se apăra Ghiță la RTV, postul de televiziune pe care îl controlează.

Dosarul a fost clasat, în iulie 2014, după ce Negoiță nu și-a mai susținut acuzațiile la audieri. Conflictul nu rămâne însă fără finalitate. Opt luni mai târziu, Ghiță și Negoiță ajung iar în fața unei instanțe, de data aceasta in privat, fără camere de luat vederi. Rin Hospitality Company SRL, firma prin care Robert Negoiță și fratele său, Ionuț, dețin lanțul de hoteluri Rin Grand Hotels, dă în judecată aceeasi Insoft pentru o plată restantă. Judecătoria Sectorului 3 admite cererea, iar Negoiță obține 30.000 de euro de la firma controlată de Ghiță.

A LUCRAT ȘI PENTRU REMUS TRUICĂ

Fondatorul PRU și-a obținut licența în Drept la Universitatea Spiru Haret în 2007, când avea 28 de ani. Apoi, în 2009, Diaconu s-a specializat la Colegiul Național de Afaceri Interne, structură postuniversitară înființată în cadrul Academiei Naționale de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și subordonată Ministerului Afacerilor Interne. Diaconu omite însă în CV calitatea de membru fondator al Colegiului.

Bogdan Diaconu a intrat în polică la începutul anilor 2000, în PSD-ul lui Ion Iliescu și Adrian Năstase. Spune ca era prieten cu Dan Darabont, fostul primar PSD de la sectorul 6.

În acea perioadă, Diaconu lucra la Total Net SA, controlată atunci de Remus Truică (foto stânga) și Alexandru Bittner. Mai exact, fondatorul PRU a activat la Total Net în perioada 1999-2001. Un an mai târziu, Truică devenea șeful de cabinet al premierului Adrian Năstase.

„Pe domnul Remus Truică sigur că l-am cunoscut pentru că el era directorul general al Total Net. Irina Truică, fostă Orțan, era director executiv și eu eram director de marketing vânzări. Am fost angajat și am rămas în relații cu doamna Irina. Mă știu cu ea din copilărie”, a declarat Bogdan Diaconu pentru RISE.

În 2003, Diaconu bifează prima funcție politică: consilier local PSD la Sectorul 6, unde rămâne timp de șase ani. În 2009, trece la Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu, direct în poziția de vicepreședinte. Doi ani mai târziu se întoarce la PSD, pe ale cărui liste câștigă în iunie 2012 un mandat de consilier local la Sectorul 4 și, apoi, în noiembrie 2012, un fotoliu în Camera Deputaților.

În aprilie 2015, Diaconu înființează PRU.

O investigație RISE Project realizată de Ana POENARIU, Elena DUMITRU, Mihai MUNTEANU

Distribuie Distribuie Comentarii