Un adolescent de 17 ani a fost arestat vineri în orașul francez Le Mans, fiind suspectat că pregătea mai multe atentate jihadiste, având ca posibile ținte Palatul Elysee, Parlamentul European și ambasade internaționale, inclusiv cea a Israelului.

Tânăr de 17 ani reținut în Franța pentru planificarea de atacuri jihadiste / Sursa foto: Skynews

Adolescentul pregătea multiple atentate

Un adolescent în vârstă de 17 ani a fost arestat vineri în oraşul francez Le Mans de către serviciile secrete, fiind suspectat de pregătirea mai multor atentate jihadiste ce ar fi avut ca ţintă inclusiv Palatul Eysee, Parlamentul European şi ambasada Israelului , transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Postul de radio France Info l-a citat sâmbătă pe avocatul adolescentului arestat, care a admis că clientul său are „partea sa de responsabilitate", dar a invocat în sprijinul lui faptul că „este minor", este școlarizat şi nu are antecedente penale. „Este cineva care probabil la un moment dat s-a văzut implicat într-un anumit angrenaj", a mai încercat să argumenteze același avocat.

Dar, conform informațiilor scurse din anchetă, țintele atacurilor pe care adolescentul ar fi intenționat să le comită erau scrise pe bucăți de hârtie găsite în timpul unei percheziții la domiciliul său.

Fenomenul tinerilor cu tendințe teroriste este în creștere în Franța

Printre aceste ținte se numără şcoli din regiunea în care locuieşte, dar şi Palatul Elysee din Paris (reşedinţa preşedintelui francez Emmanuel Macron), ministerele Apărării şi Internelor, ambasadele Israelului, Statelor Unite şi Regatului Unit, Parlamentul European de la Strasbourg şi sediile din Paris ale mai multor instituţii media.

Mai mult, la acelaşi domiciliu, unde el locuieşte împreună cu părinţii săi, a fost găsită o declaraţie prin care jură credinţă grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

Odată cu această arestare s-a ajuns la numărul de 14 minori acuzaţi pentru terorism în Franţa până în prezent de la începutul acestui an, o tendinţă în creştere şi care îngrijorează autorităţile, nu în ultimul rând din cauza dificultăţii de a-i detecta, având în vedere că radicalizarea se produce adesea în mod autonom, prin intermediul internetului şi al reţelelor de socializare.