O decizie importantă pentru salariați, dar și pentru angajatori vine de la curtea supremă. Magistrații au decis că în contractele de muncă nu pot fi introduse daune fixe pentru nerespectarea de către angajați a clauzelor contractuale.  Adică angajatorii nu pot stabili anticipat valoarea prejudiciului creat dacă un salariat demisionează și nu vrea să respecte perioada de preaviz, spre exemplu, relatează Digi24.ro.

Decizia instanței supreme care interzice introducerea în contractele de muncă a unor penalități fixe pentru angajații care nu respectă clauzele contractuale a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Este obligatorie pentru toţi cei aflaţi în această situaţie.

 Problema despăgubirilor din contractele de muncă a ajuns în dezbaterea instanței supreme după ce un bărbat a contestat o clauză din contractul său, prin care era obligat să îi achite angajatorului cel puțin 1.500 de euro, dacă nu respecta preavizul la demisie.

Instanța supremă a considerat că fiecare greșeală în dauna angajatorului trebuie analizată separat, iar eventualele despăgubiri evaluate de la caz la caz.

Angajatorul trebuie să facă dovada îndeplinirii condițiilor angajării răspunderii angajatului, inclusiv a existenței și valorii pagubei suferite prin greșeala salariatului său, iar stabilirea cuantumului despăgubirii este în competența exclusivă a instanței de judecată, se arată în decizia ICCJ.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit și că, dacă angajatorul insistă să stabilească în avans daunele pentru nerespectarea clauzelor din contractul de muncă, ea este nulă de drept dacă salariatul o contestă în justiție.

„Stipularea unei astfel de clauze în contractul individual de muncă este un mijloc de presiune asupra salariatului care, sub amenințarea cu plata unei sume ridicate, este determinat să renunțe la alte drepturi fundamentale ale sale, cum sunt dreptul la alegerea locului de muncă, dreptul la negocieri ulterioare etc.”, arată ICCJ în decizia sa.

Codul Muncii prevede și o procedură amiabilă pentru stabilirea pagubelor, însă în limita a cinci salarii minime brute, adică puțin peste 10 mii de lei.