Paradox pe Dunăre: apele cresc în zona maritimă pe fondul unei secete istorice
În timp ce seceta extremă a coborât Dunărea spre minime istorice și a adus nivelul apei la un pas de cota critică la Cernavodă, porturile fluviale din sectorul maritim înregistrează o evoluție contrară. În Brăila, Galați, Isaccea și Tulcea, nivelul apei urcă zilnic, fenomenul bizar fiind cauzat de dinamica Mării Negre, care a ajuns să aibă o cotă superioară fluviului secătuit.
Seceta severă a redus considerabil debitul Dunării, însă în aval se petrece un scenariu hidrologic atipic. În porturile din sectorul Dunării maritime – Galați, Brăila, Isaccea și Tulcea –, măsurătorile arată un avans constant al apei de circa doi centimetri în fiecare zi, o situație neobișnuită semnalată de TVR Info .
Dunărea înregistrează niveluri extrem de scăzute. Foto: Facebook / Apele Române Jiu
Explicația oferită de hidrologi ține de raportul de forțe dintre fluviu și mare: nivelul Mării Negre este în acest moment mai ridicat decât cel al fluviului, permițând mareei să înainteze pe cursul de apă.
„Deși Dunărea e în continuă scădere, în zona maritimă s-a observat o creștere de 2 cm zilnică. Am urmărit și am măsurat. Singura explicație e că Dunărea a scăzut atât de mult încât mareea face ca în anumite zone să fie la un nivel mai mare”, a precizat Adrian Maizel, reprezentant al Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați.
Anomalia este cu atât mai vizibilă dacă ne raportăm la valorile normale de toamnă. În mod obișnuit, la jumătatea lunii octombrie, cota la Galați ar trebui să se situeze la minimum 300 de centimetri. În prezent, instrumentele de măsură indică o valoare dramatică de doar 5 centimetri.
La intrarea pe teritoriul României, Dunărea înregistrează un debit de sub 1.200 de metri cubi pe secundă, mult inferior mediilor anuale din această perioadă. Din cauza secării accentuate, pe cursul apei au apărut insule de nisip, un astfel de fenomen fiind observat inclusiv în județul Constanța, în dreptul localității Rasova.
Măsuri de urgență pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă
Situația critică a impus intervenția autorităților în zona Cernavodă, unde scăderea apelor a pus în pericol procesul de răcire al reactoarelor nucleare. Sâmbătă, 10 octombrie, nivelul Dunării la Cernavodă s-a prăbușit la minus 259 de centimetri, rămânând la o marjă de doar trei centimetri față de pragul de minus 262 de centimetri, limita tehnică operațională necesară funcționării pompelor.
Pentru a preveni oprirea alimentării cu apă a centralei atomice, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea temporară a debitului fluviului. Astfel, în intervalul 10–18 octombrie 2026, din acumularea Iezer, situată pe valea râului Mostiștea, este deversat un volum suplimentar de 20 de metri cubi pe secundă.
Explorează subiectele:
