Uite pe cineva care spune „ce trebuie” despre „marea întâlnire a celor trei dihori”

Întâlnirea trilaterală fără precedent dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, desfășurată joi la Shenzhen, a trezit temeri în Europa privind o posibilă reîmpărțire a lumii, pe fondul războiului din Ucraina și al amenințării percepute dinspre Moscova. Într-o analiză pentru The Atlantic, istorica Anne Applebaum demontează însă comparațiile cu conferința de la Ialta, argumentând că reuniunea din China nu a adus acorduri concrete, ci a fost o simplă operațiune de imagine menită să mascheze vulnerabilitățile celor trei lideri.

Reuniunea fără precedent de joi, de la Shenzhen, care i-a adus la aceeași masă pe Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin, a provocat îngrijorare pe continentul european și numeroase speculații legate de o eventuală repetare a scenariului de la Ialta. Totuși, istorica și publicista Anne Applebaum susține, într-o analiză publicată în revista The Atlantic , că evenimentul din China a fost depășit de realitatea istorică și lipsit de conținut real, reprezentând „un eveniment pe măsura vremurilor noastre tot mai absurde”.

Potrivit autoarei, summitul a fost unul scurt, fără tratate serioase și fără modificări de granițe. În locul unor decizii geopolitice majore, întâlnirea a avut ca scop principal să „aducă beneficii maxime gazdelor chineze” și „de a produce fotografii și clipuri video de propagandă pe care fiecare dintre cei trei lideri le va folosi acum pentru a-și masca eșecurile politice”.

De ce comparația cu Ialta nu stă în picioare

Spre deosebire de liderii reuniți la Ialta în 1945, care au avut capacitatea reală de a decide destinul unor state mai mici fără acordul și fără știrea acestora, „cei trei lideri de la Shenzhen nu dispun de acest tip de putere”, subliniază Applebaum.

Analista arată că raportul de forțe s-a schimbat profund nu doar față de finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, ci chiar și comparativ cu anul 2022. Președintele american nu mai are cărți de jucat, Vladimir Putin nu poate nici măcar să spere că va domina țările europene — al căror PIB cumulat îl depășește cu mult pe cel al Rusiei —, iar Xi Jinping este încă departe de a controla Asia.

În acest context, rezistența Ucrainei, care continuă să lupte cu propriile resurse și cu sprijinul Europei și care a lovit recent podul din Strâmtoarea Kerci folosind propriile sisteme de armament, alături de capacitatea Iranului de a răspunde Statelor Unite, demonstrează o nouă dinamică globală. Astfel de evoluții arată că „trăim într-o lume a conflictelor asimetrice, în care chiar și puterile care pretind că reprezintă așa-zise mari civilizații descoperă că pot pierde bătălii în fața unor puteri mult mai mici”.

Câștigul Beijingului și satisfacția lui Donald Trump

În plan simbolic, marele beneficiar al reuniunii a fost liderul chinez. În calitate de gazdă, Xi Jinping a controlat regia sesiunilor foto și a difuzat imagini de propagandă la nivel global. „Cu cooperarea lui Trump, el a transmis mesajul declinului american, al puterii chineze și al supunerii rusești”, notează istorica.

De partea cealaltă, Donald Trump ar fi urmărit în primul rând capitalul de imagine, fiind vizibil încântat de fastul pregătit la Shenzhen și de gestul lui Xi de a-l întâmpina personal la aeroport. Casa Albă a difuzat un material video axat pe ceremonie, cu liderul american în prim-plan — o mișcare pe care Applebaum o descrie drept „o mare victorie pentru China, într-adevăr, și poate o mare victorie pentru ego-ul lui Trump după alegerile de la jumătatea mandatului, deși cu greu o mare victorie pentru Statele Unite”.

Un colac de salvare mediatic pentru Kremlin

Reuniunea din China a oferit un instrument de propagandă valoros și pentru Vladimir Putin, într-un moment dificil pentru Moscova. La aproape cinci ani de la declanșarea războiului din Ucraina, Rusia se confruntă cu 1,5 milioane de victime în rândul forțelor sale, cu pierderea a jumătate din capacitatea de rafinare și cu avarierea parțială a podului din Strâmtoarea Kerci de către forțele ucrainene.

În fața acestor realități, liderul de la Kremlin va exploata imaginile de la Shenzhen pe plan intern pentru a le transmite cetățenilor ruși că țara lor își păstrează statutul de superputere și că încă are loc la aceeași masă cu Washingtonul și Beijingul.

În final, Anne Applebaum rezumă caracterul artificial al întregului demers diplomatic: „Dacă summitul de la Shenzhen a părut anacronic și depășit – o încercare eșuată de a recrea strălucirea trecutului Războiului Rece – asta pentru că așa și a fost”.

Explorează subiectele:

summit ShenzhenDonald TrumpAnne Applebaum


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi? / Picanterii de la Antena 3, dezvăluite de un fost jurnalist

2 Ce avem noi aici?

3 „Du-te, femeie, acasă!” / Antena 3, amendată din nou de CNA pentru aberațiile lui Gâdea

4 O tranzacție care dă de gândit, și cu iz de Rusia, într-o zonă cu potențial militar

5 Ce se întâmplă? / „Aglomerație” pe cer la Marea Neagră și deasupra României