Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a declarat, vineri, la Alba Iulia, că întotdeauna cererea de pe piața de antichități creează 'o anumită presiune' asupra celor dispuși să săvârșească infracțiuni, iar aceștia recurg la furt dintr-un sit arheologic fără să ezite.

'Întotdeauna cererea de pe piața de antichități creează o anumită presiune asupra celor care sunt dispuși să săvârșească infracțiuni, iar cei care au această posibilitate, să fure dintr-un sit arheologic, o fac fără să ezite. Tocmai la solicitarea pieței de antichități', a afirmat Augustin Lazăr cu prilejul unei conferințe susținute în cadrul celei de-al XXX-lea Congres European al Uniunii Avocaților Europeni.

Augustin Lazăr a vorbit despre 'Schimbul de informații între autoritățile publice și cele juridice' și despre cadrul legal în care se desfășoară această cooperare între statele membre ale Uniunii Europene, exemplificând în acest sens despre cum anume au fost recuperate și repatriate din străinătate, inclusiv prin intermediul unor case de avocatură, bunuri din Patrimoniul Cultural Național (brățări dacice din aur, loturi de monede antice).

'Informația poate fi transmisă în condiții legale, avem temei legal de a o transmite atât între autoritățile judiciare, cât și între case de licitații, case de avocați și autoritățile judiciare. Rezultatul este acela că, într-adevăr, putem recupera bunuri importante aparținând patrimoniului cultural național', a spus Procurorul General al României.

Lazăr a precizat că pe baza acestor informații s-a putut realiza și rețeaua internațională de traficanți cu bunuri culturale și apoi anchetatorii au putut vedea situri-le pe care bunurile erau puse la vânzare.

Procurorul a amintit și de o casă de licitații care a colaborat cu autoritățile române restituind toate piesele care erau puse la vânzare, după ce reprezentanții acesteia s-au convins că bunurile erau sustrase din România.

De asemenea, Augustin Lazăr a exemplificat și cu modul în care, în urma cooperării judiciare cu Franța, în noiembrie 2006, una dintre brățările dacice a fost găsită la Grand Palais din Paris, în timpul unei vânzări. Lazăr a subliniat că în acest caz a fost foarte importantă informația, care a fost transmisă pe canale oficiale, în condiții de securitate, autorităților franceze, care, a doua zi, au organizat flagrantul. Piesa a fost recuperată și restituită autorităților române nu înainte de a se efectua o expertiză. Aceasta a fost realizată la Muzeul Luvru, ai cărei specialiști au confirmat că piesa provine din România, arătând chiar și faptul, în urma analizării compoziției metalului, că provine din exploatarea auriferă din Brad, a spus Lazăr.

Este vorba de 'La petite Parisienne', o brățară dacică din aur ce fusese expusă la Expoziția Bienală a Anticarilor, organizată la Grand Palais din Paris. Piesa expusă de Ariadna Galerie din New York aparținea unui cetățean german din Munchen cercetat pentru trafic ilegal cu bunuri culturale.

Augustin Lazăr i-a mulțumit și expertului în arta antică Barbara Deppert Lippitz pentru contribuția pe care a avut-o la recuperarea unor bunuri importante aparținând patrimoniului cultural al României.

Prezentă la Congresul de la Alba Iulia, aceasta a vorbit despre cum anume a aflat despre brățările spiralice de aur și despre cum a luat legătura cu cei care le achiziționaseră, transmițându-le că ar fi mai bine să le returneze și să-și primească banii pe care i-au dat pe acestea, în anumite condiții.

'Am recomandat tuturor celor cu care am vorbit să nu mă contacteze direct, ci prin intermediul unui avocat. Odată am primit un apel de la un avocat din New York. Acest lucru a continuat o vreme, (primirea de apeluri — n.r.) de la avocați reprezentând oameni care doreau să returneze obiecte', a spus Barbara Deppert Lippitz.

Până în prezent autoritățile române au recuperat 13 brățări, existând indicii și probe concrete cu privire la existența a încă 11 piese, pentru unele dintre artefactele respective existând chiar imagini sau rapoarte de expertiză, fiind puse în urmărire prin Interpol și pe site-ul FBI. De asemenea s-ar crede că ar mai exista încă trei brățări, mai mici ca și greutate, dar pentru care nu există indicii certe unde s-ar afla, ancheta fiind încă la început, după cum au declarat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Inițial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit și traficat pe piața neagră internațională, constituit din 15 brățări spiralice de aur, pe care braconierii le-au sustras din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Brățările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură, susțin unii specialiști. Aceștia sunt de părere că brățările erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, probabil regalitatea, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine. Nici funcția economică, acea de a tezauriza aurul, nu este exclusă.

AGERPRES/ (A,AS — autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)