Augustin Lazăr și-a lansat cartea despre conflictul de interese în ziua când Tăriceanu anunță îngroparea infracțiunii. Simplă coincidență?

Simplă coincidență? Procurorul general al României, Augustin Lazăr, și-a lansat cartea despre conflictul de interese în ziua când Tăriceanu anunță îngroparea infracțiunii.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a lansat miercuri, la Bookfest, volumul ”Conflictul de interese. Teorie şi jurisprudenţă. Studii de drept comparat”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Magistratul a vorbit despre tema cărţii sale: conflictul de interese, spunând că "multe voci susţin că această infracţiune ar trebui dezincriminată, pentru că deranjează prea multă lume”.

"De ce este de actualitate această temă? Pentru că se aud voci în spaţiul public că această infracţiune ar trebui dezincriminată. De ce? Pentru că deranjează prea multă lume. Pentru că dacă toată lumea încalcă o lege înseamnă că legea nu-i bună. Am auzit raţionamente de felul acesta expuse cu curaj”, a afirmat procurorul general la Bookfest.  

El a mai spus că "nimeni nu trebuie să se expună ridicolului”. 

"Legile sunt făcute pentru ca noi să avem o conduită conformă legilor lumii civilizate. Şi dacă avem un text de lege care funcţionează şi care a generat o jurisprudenţă pentru funcţionari publici, consilieri locali, consilieri judeţeni, parlamentari, cu toţii au un cod de conduită, un cod deontologic, au reguli după care trebuie să funcţioneze şi trebuie să-l respecte ca atare”, a spus Lazăr.

Procurorul general a făcut referire la sancţiune, în cazul conflictului de interese.

"Nu numai sancţiunea este relevantă, ea are o calitate de prevenţie în această situaţie, însă înainte ar trebui să existe o cultură instituţională unde lucrează aceşti funcţionari, ar trebui să existe coduri pe care să le cunoască şi să putem acţiona în această manieră preventivă”, a mai spus el.

Augustin Lazăr a povestit şi cum a ajuns să scrie această carte: "Totul a început cu un power point, pe care l-am prezentat la un seminar de formare profesională. Era după iunie 2006, când a fost incriminată infracţiunea de conflict de interese. Atunci am pus mâna pe un curs al lui Michel Veron, profesor de la Universitatea din Poitier, am vrut să văd cum este la ei incriminată infracţiunea, cum este la noi, cum se poate vedea comparativ şi am observat cu surpriză că aceleaşi critici erau formulate şi de către apărările respective în justiţia franceză. Însă aceste critici au fost clarificate, eliminate şi aveau de 20 de ani jurisprudenţă foarte bine bătătorită în domeniu”.

"Unul din secretele activităţii magistraţilor este faptul că mereu te întâlneşti cu provocări pe care nu le-ai mai întâlnit, şi dacă ai curiozitatea să le dezlegi, înseamnă că nu mergi degeaba la serviciu, nu te plictiseşti, şi ajungi la ultima frontieră, a cercetării”, a continuat el.

Intrarea României în Uniunea Europeană impune şi o igienizare a vieţii publice şi respectarea unui cod deontologic, a precizat procurorul general.

"De ce oare a fost incriminată această faptă de conflict de interese, dacă nu cumva din cauza faptului că noi am aderat la Uniunea Europeană, am intrat în acest club select de state occidentale, care funcţionează pe bază de reguli foarte clare, predictibile, şi în această situaţie aveam nevoie de o igienizare a vieţii publice, aveam nevoie de funcţionari publici care să funcţioneze după un cod deontologic, care să ştie ce au voie să facă şi ce nu au voie, şi dacă vrem să avem o civilizaţie aşa cum este cea occidentală, trebuie să funcţionăm după aceste reguli foarte clare”, a explicat procurorul general.

Concluzia acestuia privind incriminarea conflictului de interese a fost: "Dacă acest fenomen va avea o evoluţie pozitivă, s-ar putea ajunge la incriminarea altor fapte şi la abandonarea altor fapte, care vor fi ocolite şi vor fi prevenite în timp util”.

Liderul ALDE Calin Popescu-Tariceanu a declarat miercuri, la finalul unei sedinte a conducerii partidului, ca va depune un proiect de lege pentru reglementarea activitatii de lobby, acesta fiind un proiect nou, desi exista doua proiecte mai vechi in parlament care asteapta sa raport din partea Comisiei Juridice, printre care si unul dintre proiectele din Martea Neagra (2013).

"Vom face mai intai o dezbatere cu partile interesate, este un proiect care cred ca este binevenit, legea lobby-ului, pentru ca in Romania, din pacate, avem tot felul de excese pe diferite subiecte, intre care, dupa cum stiti, si traficul de influenta. Ca sa reglementam lobby-ul si sa nu mai avem procese, acuzatii de trafic de influenta trebuie sa legiferam in mod clar, transparent aceasta activitate care exista si este reglementata in toate tarile UE", a declarat Tariceanu.

"Vreau sa facem o consultare cu actorii institutionali din mediul privat, asociativ si sigur ca proiectele vor fi discutate impreuna, cum se procedeaza conform legii. E nevoie sa dam un impuls proaspat, sa reluam chestiunea aceasta. Sunt o serie de probleme care sunt reclamate fie de dumneavoastra, presa, fie de mediul economic si nu numai. Trebuie sa le rezolvam. Am luat aceasta initiativa, o prezint public si colegii mei se vor angrena, este un grup de lucru care va supune acest proiect dezbaterii publice", a completat presedintele Senatului.

Presedintele Senatului a declarat ca la acest proiect este necesar avand in vedere problema traficului de influenta. "Trebuie sa legitimam in mod clar, transparent" activitatea, a spus el.

Tariceanu a precizat la acest proiect lucreaza un grup de lucru si ca doreste consultarea specialistilor din domeniu.

Intrebat ce se va intampla cu celelalte proiecte de la comisia juridica din Camera Deputatilor, Tariceanu a precizat ca probabil acum se vor reactiva si ca acest proiect va aduce "un suflu nou".¬

Comisia juridica din Camera Deputatilor are pe ordinea de zi de mai multe saptamani doua proiecte de lege care vizeaza activitatea de lobby, intre acestea aflandu-se unul dintre legile controversate din celebra Marte Neagra din decembrie 2013. Proiectul, initiat de fostul deputat PSD Constantin Nita in 2010, a fost respins de Senat in acelasi an, iar in sedinta de plen din 10 decembrie 2013 a fost retrimisa la comisii admitandu-se existenta unor "inadvertente". La acel moment, toate partidele au fost de acord ca este o lege necesara si si-au luat angajamentul sa o adopte pe 1 februarie 2014. Acest lucru nu s-a intamplat iar proiectul a fost pus in deja celebrul sertar al Comisiei Juridice.

Atat Guvernul Dacian Ciolos - pe 13 aprilie 2016, cat si Guvernul Sorin Grindeanu - pe 4 aprilie 2017 - au trimis un punct de vedere negativ pentru acest proiect de lege.

Pe ordinea de zi se afla si un alt proiect de lege privind reglementarea activitatilor de lobby in Romania, initiat pe 2 mai 2011 de trei deputati: Adriana Saftoiu (PNL), Sever Voinescu (PDL), Carmen Mihalcescu (PSD). Acesta a fost adoptat tacit de Senat.

Galerie foto și documente




Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Ce nerușinare! Dăncilă, către participanţii la o întrunire electorală: „Spuneţi-le la toţi că trebuie să ne lu…

2 Așa arată soția premierului desemnat

3 PSD e Mafia! Guvernul vrea s-o trimită consul la Salonic pe deputata PSD Andreea Cosma, condamnată în primă in…

4 Ipoteză incredibilă! Viorica Dăncilă ar fi cea pe care paznicii de la Casa Albă au confundat-o cu Floricica Da…

5 Înregistrări Newsweek România: Candidata lui Voiculescu amenință plângând că va ieși din campanie / Colaboratori…

recomandări

Te ia DNA: Baronul Salvador

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Reîncepe 'Dosarele X'! Iată trailerul