Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

AVERTISMENT de o duritate fără precedent a Parchetului General: Încurajați HOȚIA!

Parchetul General, avertisment de o duritate fără precedent despre OUG ce dezincrimineaza abuzul in serviciu: Modificarea nu are in vedere transpunerea deciziei CCR. / O veritabila incurajare pentru comiterea repetata de catre functionari, cu intentie, a unor fapte de abuz in serviciu! 

Parchetul General critica din nou intentia Guvernului de modificare a Codurilor penale prin Ordonanta de Urgenta si atrage atentia ca dezincriminarea abuzului in serviciu "nu are in vedere transpunerea deciziei Curtii Constitutionale" si reprezinta "o veritabila incurajare pentru comiterea repetata de catre functionari, cu intentie, a unor fapte de abuz in serviciu".

Comisarul.ro a scris, marti dimineata, in premiera, ca modificarile la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala, care vizeaza dezincriminarea mascata a abuzului si neglijentei in serviciu, a conflictului de interese si desfiintarea de facto a institutiei denuntatorului, se vor face prin Ordonanta de urgenta, ce va fi cel mai probabil adoptata in sedinta de Guvern de miercuri. 

Reactia Ministerului Public:

Ministerul Public avertizeaza asupra faptului ca este imperios necesar sa se realizeze punerea in acord a prevederilor Codului penal si a Codului de procedura penala cu dispozitiile cuprinse in deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, insa, in actuala redactare, proiectul de modificare a celor doua coduri depaseste limitele stabilite de catre instanta de contencios constitutional.

Desi in preambulul notei de fundamantare se invoca existenta deciziilor Curtii Constitutionale nr. 603/2015 si nr. 405/2016, modificarile ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanta.

Astfel, prin decizia Curtii Constitutionale nr. 603/2015 se constata ca sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstitutionala. Insa prin proiectul de ordonanta de urgenta se inlatura din norma de incriminare si variantele alternative "pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat de foloase de orice natura". Modificarea adusa acestui text de lege prin proiectul de ordonanta de urgenta este una substantiala, ce tine de insasi esenta infractiunii de conflict de interese si scoate in afara legii conduita imorala, impartiala a functionarului, fiind afectate relatiile de serviciu si crearea unei stari de pericol pentru indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor de serviciu.

Sintagma introdusa in text, aceea de "foloase materiale necuvenite", tine de specificul elementelor altor incalcari de lege (respectiv infractiuni de coruptie, de abuz in serviciu).

In consecinta, prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai ca se restrange sfera de aplicare, dar se si denatureaza intentia initiala a legiuitorului, aceea de a sanctiona conduita imorala a functionarului.

In ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 Cod penal, pentru identitate de ratiune, modificarea propusa prin proiectul de ordonanta este de substanta si nu are in vedere transpunerea deciziei Curtii Constitutionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. 1 din Codul penal actual sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".

Astfel, textul propus conditioneaza existenta infractiunii de producerea unei pagube intr-un cuantum arbitrar ales (conditie ce nu isi gaseste aplicabilitatea in niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fara a se preciza daca faptele comise sub acest prag mai sunt sanctionate in vreun fel (contraventie, abatere etc.) lasandu-le in afara ilicitului penal, situatie deosebit de periculoasa avand in vedere posibilitatea fractionarii activitatii infractionale in fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator.

O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabila incurajare pentru comiterea repetata de catre functionari, cu intentie, a unor fapte de abuz in serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depasi, in vederea obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, in conditiile in care asemenea exercitari ilegale ale functiei ar putea atrage cel mult raspunderea disciplinara si civila. De altfel, apreciem ca, in contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de catre persoana vatamata) si respectiv un folos (obtinut de catre functionar sau de catre altul) de 200.000 lei nu reprezinta o chestiune deloc neglijabila ori cu o gravitate atat de redusa incat sa excluda antrenarea raspunderii penale.

La fel de criticabila si fara nicio legatura cu vreo decizie a Curtii Constitutionale este si dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu.

Ratiunea incriminarii acestei infractiuni este similitudinea cu infractiunea de abuz in serviciu, singura diferenta fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, si nu intentia inculpatului.

Dezincriminarea acestei infractiuni nu face decat sa incurajeze o conduita subiectiva din partea functionarului, care nu actioneaza cu intentie, ce-i drept insa, in afara oricarei responsabilitati, oricarei diligente, pus la adapostul unei lipse de raspundere penala.

Aceasta conduita va avea consecinte nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau incalcari ale drepturilor persoanelor.

Ministerul Public exemplifica cu date din perioada 2014 - 2016:

Abuz in serviciu - 1960 de persoane trimise in judecata - prejudicii totale de 3.987.930.404 lei si 196.002.878 euro.             

Neglijenta in serviciu - 202 persoane trimise in judecata - prejudicii totale de 5.381.726 lei si 1.000.000 euro.

Conflict de interese - 215 persoane trimise in judecata.

Ministerul Public mai arata ca "numai pentru anul 2016, ilustram cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise in judecata pentru infractiunea de conflict de interese, dupa cum urmeaza: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari si 5 directori:

2 parlamentari/deputati si-au angajat rudele (fiul si nora) la biroul parlamentar;

12 primari de oras/comuna au achizitionat bunuri de la societati comerciale al caror asociat unic si administrator erau rude si afini de gradul I;

5 primari de comuna au incheiat contracte de concesiune/inchiriere pasuna comunala cu societati administrate de sot sau rude de gradul I (tata/fiu);

7 consilieri judeteni/locali au luat decizii in beneficiul unor asociatii/societati comerciale administrative de sot, rude si afini de  gradul I;

7 conducatori de institutii publice (directori si primari) si-au angajat rudele si afinii de gradul I;

6 conducatori de institutii publice (directori) au achizitionat bunuri de la societati al caror asociat si administrator erau rude de gradul I.

 


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Dăncilă, huiduită și apărată de zeci de jandarmi, a fost ascunsă într-o vulcanizare auto din Novaci! Apo…

2 Info. Acesta este sondajul distribuit de Dragnea liderilor locali sâmbătă seara.

3 VIDEO Acum, în Piața Victoriei

4 ALERTĂ Jandarmi cu scuturi, ca la 10 august, aduși la mitingul PSD de la Târgoviște!

5 Șah-mat Rusia+PSD / ALDE

recomandări

Te ia DNA: Tutulan Rica - Baron local

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tort cu dulceață de căpșuni, lemongrass și cremă fină de branză