Avertisment sumbru din BNR: România, în pragul unei crize mai grave decât a Greciei din 2010

Un adevărat scandal a izbucnit după ce Eugen Rădulescu, un expert apreciat al Băncii Naționale și consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, a șocat opinia publică printr-o postare pe Facebook în care afirma: „Vom mânca iarbă și scoarță de copac”. Declarația a provocat reacții puternice, în special în mediul politic, Partidul Social Democrat (PSD) solicitând demiterea lui Rădulescu, iar afirmațiile sale împărțind românii. Dincolo de polemicile generate și de reacțiile vehemente, cuvintele lui Rădulescu ar trebui interpretate ca un semnal de alarmă. Întrebarea crucială este cât de gravă este, în realitate, situația economică a României, având în vedere că un avertisment atât de drastic provine de la un expert al BNR. Profesorul de economie Cristian Păun, de la ANAF București, consideră că România se află într-o situație dramatică. Într-o analiză detaliată, el a declarat că țara noastră este într-o postură mai delicată decât Grecia în 2010, când aceasta a fost la un pas de faliment. Mai mult, sub anumite aspecte, România ar putea fi comparată cu unele state africane.

Mai precar decât Grecia în 2010

Profesorul Păun anticipează un scenariu sumbru, dacă nu se iau măsuri rapide:

În final o să ajungem, fără doar și poate, în situația grecilor din 2010, adică în situația unor finanțe făcute praf și a unor finanțe care greu pot fi apoi reparate, cu niște costuri enorme. Din păcate, la noi Uniunea Europeană nu are cum să ne salveze atât de prompt și atât de consistent precum s-a întâmplat în cazul Greciei. Probabil că în cazul nostru salvarea va veni de la FMI și va fi o salvare mult mai dură din toate punctele de vedere, dacă, repet, nu reușim să facem corecțiile necesare noi, prin forțele noastre proprii și prin efortul propriu.
– Cristian Păun

Cristian Păun subliniază că situația actuală a României este mai severă decât cea din timpul crizei care a debutat în 2009. Comparativ cu acei ani, România a acumulat o datorie uriașă, pe care o rambursează din ce în ce mai greu, iar începând cu 2027 se profilează ani și mai complicați, cu un vârf al plăților pentru datoria externă.

Noi în momentul de față facem toate eforturile să reedităm un alt astfel de moment. În momentul de față, și aici poate facem din nou o paralelă cu Grecia și chiar și cu acel moment, România în acest moment arată mult mai rău decât în acel moment 2009-2010, pentru că sumele de bani aflate în joc sunt enorme. Gândiți-vă că noi acum avem o datorie externă publică undeva la 100 de miliarde de euro. În acel moment nu aveam această datorie publică externă care, în cazul intrării în încetare de plată sau în cazul unei probleme foarte mari, se va volatiliza foarte rapid și va trebui transformată în datorie publică internă. Adică noi trebuie să transformăm acei bani în euro, să-i dăm creditorilor internaționali, împrumutându-ne masiv de pe piața locală, prin tiparniță, prin pârghii inflaționiste și așa mai departe.
– Cristian Păun

Riscul de colaps și impactul fatal al unor noi taxe

Situația este amplificată de o economie aflată în pierdere de turație, cu motoarele de creștere, în special consumul, la cote minime. Profesorul Păun avertizează că o creștere suplimentară a taxelor și impozitelor nu mai reprezintă o soluție, ci ar putea ruina și mai mult economia.

Momentul de acum e mult mai complicat decât ceea ce s-a întâmplat în 2009-2010, iar impactul asupra populației și asupra economiei private poate să fie mult mai devastator. De asta este foarte important ca lucrurile să rămână sub control, să rămână sub o fermitate foarte mare din partea guvernului. Altfel spus să nu cedeze foarte ușor guvernul tuturor încercărilor de a schimba drumul acesta al asanării finanțelor publice. Trebuie să continuăm ajustarea fiscală și de preferabil ar fi să evităm pe cât posibil creșterile de taxe, orice altă creștere de taxe putându-ne fi fatală în momentul acesta.
– Cristian Păun

Autoritățile se află în fața unei singure opțiuni: reformele nu mai pot fi amânate. „Suntem condamnați să reformăm România, suntem condamnați să o modernizăm, pentru simplul fapt că dacă nu o facem, va fi cumplit”, avertizează profesorul. România nu doar că stă mai rău decât Grecia, dar îi lipsește și o poziție în Uniunea Europeană care să ofere Bruxelles-ului pârghiile necesare pentru o intervenție rapidă într-o situație de criză.

Stăm și mai prost ca Grecia și nu avem poziția ei. Nu suntem integrați în Uniunea Europeană precum este Grecia, nu avem dezvoltarea industrială și diversificarea industrială pe care o are, sau sectorială pe care o are Grecia. Avem în continuare o dependență mult prea mare din punct de vedere economic de sectorul de stat, tot ce înseamnă subvenții, ajutoare de stat, mult mai mare decât ceea ce vedem astăzi în Grecia. Și da, stăm mult mai prost, inclusiv pe partea de integrare a noastră în lanțurile de valoare globale internaționale. Și energetic stăm mai prost decât grecii, deci la aproape orice capitol.
– Cristian Păun

„Blestemul resurselor”: România, la nivelul Ghanei

Profesorul Cristian Păun vorbește despre un paradox, având în vedere că România ar trebui să dețină resurse superioare Greciei, inclusiv în plan energetic. Deși țara dispune de zăcăminte de gaze naturale și o rețea hidro teoretic invidiabilă, prețul energiei este printre cele mai ridicate, afectând puternic industria. Acest fenomen este descris de Păun ca „blestemul resurselor”, comparând România cu statele africane.

Noi trăim ceea ce numesc astăzi economiștii „blestemul resurselor”. O țară slabă, slăbită de politicienii săi mediocri, trăiește blestemul resurselor. Este o țară bogată în resurse, dar care, din păcate, este săracă și sărăcită. Sunt luate niște decizii foarte proaste. Trăim cam același blestem al resurselor ca țările africane care stau pe zăcăminte de diamante și petrol, dar sunt condamnate la sărăcie. Și suntem, la nivelul corupției, la nivelul birocrației, al libertății economice, la nivelul Ghanei.
– Cristian Păun

Explorează subiectele:

BNR Cristian Păun Criză economică

Distribuie Distribuie Comentarii