Avertismente care dau fiori...
Criza economică ne prinde nepregătiți, avertizează Ciprian Dascălu, economistul-șef al unei mari bănci comerciale din România. După un avans al Produsului Intern Brut de 5,9 la sută în 2021, pentru anul acesta analiștii se așteaptă la o încetinire semnificativă a creșterii economice până spre 2 la sută. Concomitent, inflația va crește galopant. Potrivit estimărilor, INS va anunța marți o inflație de 9,6 la sută la final de martie, urmând ca vârful scumpirilor să fie atins la vară.
Estimările pesimiste ale Băncii Mondiale în privința României „arată oarecum în linie cu așteptările noastre. Practic, venim după un șoc de după criza Covid, am intrat într-o altă criză din cauza războiului din Ucraina. Dacă la începutul anului, tabloul era conturat de o încetinire economică semnificativă - vedeam undeva o încetinire spre 3,2 la sută a economiei, de la 5,9 - , acum probabil vom merge undeva destul de aproape de 2. Dacă nu ar fi fost revizuirile de date din partea Institutului Național de Statistică, am fi mers undeva spre spre 2,2 cu o estimare de creștere economică. Avem în continuare 2,8 pentru tot anul”, a arătat Ciprian Dascălu, luni, într-o intervenție la Digi24.
În opinia economistului, inflația este un „șoc global de ofertă”, iar cele mai bune măsuri de contracarare sunt cele din domeniul fiscal.
„Din păcate, fiecare criză pe noi nu ne prinde pregătiți. Am intrat în criza covid, dacă vă aduceți aminte, cu un deficit destul de mare, venind după câțiva ani foarte buni de creștere economică, peste potențial, dar cu un deficit semnificativ peste acea limită de 3 la sută. Din nou, mare parte din deficit la noi este foarte greu de ajustat, pentru că vorbim de aceste cheltuieli rigide, respectiv cu pensiile și salariile, care sunt imposibil și chiar de nedorit să fie ajustate în momentul în care economia încetinește”, a explicat Ciprian Dascălu.
Șomajul ar putea crește
Economistul avertizează că este posibilă inclusiv o creștere a șomajului, din cauza efectelor în lanț care se vor repercuta din plan extern și a dat exemplul industriei auto.
„Această creștere de numai 1,9 la sută estimată de Banca Mondială - și noi avem undeva spre 2,2, dacă ne uităm pe ultimele cifre - nu este un profil uniform al creșterii economice, vorbim de o frânare bruscă în prima parte a anului, deși cifrele pe încredere până la martie nu arătau foarte rău, ne așteptăm ca șocurile pe lanțurile de producție să fie resimțite în trimestrul I și trimestrul II, inclusiv putem avea de-a face cu o creștere a șomajului, pe fondul unei cereri externe mai slabe și aici vorbim din perspectiva unor lanțuri de producție blocate din cauza unor componente care sunt produse, de exemplu, în zonele de conflict și aici și cele mai relevante au fost cablajele din industria auto. Evident, dacă se oprește o fabrică în Germania - și au fost câteva anunțuri, două sau trei, de la companii importante că s-au oprit producțiile din lipsa de cabluri - și în România, dacă exportă de exemplu cutii de viteză, cererea nu va mai fi nici pentru cutii de viteză, dacă acea fabrică operează sub capacitatea maximă de producție”, a explicat Ciprian Dascălu.
Veștile sunt mai bune pentru a doua parte a anului, când sunt de așteptat măsuri și la nivel european.
„Vedem în a doua parte a anului o revenire destul de puternică. Din nou, nu m-aș arunca spre a merge spre o recesiune și așa mai departe, ne așteptăm, cum am văzut măsurile post-covid luate la nivel de UE, din perspectiva stimulului fiscal, să vedem un pachet - nu știu dacă de dimensiune similară, dar ca și target sau ca și țintire ceva similar - pentru a compensa această încetinire economică determinată din nou de un șoc neprevăzut de ofertă”, spune Ciprian Dascălu.
Estimări de creștere a inflației. Vârful - la vară
În ceea ce privește inflația, există deja o inflație ridicată peste tot în lume, iar estimarea pentru martie este ca inflația să crească la 9,6 la sută.
„Pornim de la 8,5 la sută în februarie și ne așteptăm să ajungem la 9,6 mâine - cifrele pentru martie. Deja se transmite destul de rapid sau mai rapid decât vedeam istoric în inflația de bază într-o creștere generalizată a prețurilor. Avem inflația de bază pentru februarie la 5,9, ceea ce este mult
peste nivelul maxim al intervalului țintă al Băncii Naționale, de 3,5. Ne așteptăm inflația de bază să ajungă la 6,5 mâine. Ne așteptăm la un vârf al inflației undeva între 10,5 și 11 la sută în vara acestui an, probabil iulie-august, și o inflație de bază undeva la 7,7 - 7,8 la sută!, a estimat economistul.
„Inflația de bază deja transmisă sau șocul pe prețurile de ofertă, pe prețurile la energie transmise în inflația de bază, presupune și o reacție din partea băncilor centrale pentru a încura anticipațiile inflaționiste și pentru a modera persistența unei inflații ridicate pe termen mai mare”, a menționat Ciprian Dascălu.
Sunt de așteptat creșteri de dobândă
„Ne așteptăm ca la ședința din mai banca centrală să mai crească cu cincizeci de puncte de bază rata de dobândă de politică monetară. Probabil vom avea dobânzile undeva la jumătatea anului mai degrabă spre 4,5 sau mai sus”, estimează economistul.
În ceea ce privește datoria publică, ea nu este așa de mare, dacă ne raportăm la țările din Uniunea Europeană sau din regiune. Problema este că această datorie publică nu se regăsește mai departe într-o bunăstare în general, punctează Ciprian Dascălu.
„Mare parte din datoria publică vine practic din aceste cheltuieli permanente de pensii și salarii. Mă aștept la un deficit bugetar ceva mai mare decât cel preconizat. Ne așteptăm să vedem înțelegere din partea Comisiei Europene pentru aceste, să spunem, cheltuieli one-off, după care, cel puțin din
perspectiva structurală, cel mai probabil vom avea totuși o ajustare în jos a deficitului structural și în acest an, cel puțin la cum arată planurile inițiale”, a arătat Ciprian Dascălu.
