"Atenția strategică a Rusiei se va îndrepta, în 2026, tot mai mult spre regiunea Odessa, care are frontieră directă cu Republica Moldova și România”, se arată într-o analiză a batalionului de militari voluntari români care luptă de partea Ucrainei – Getica.

Anul 2026 va debuta, cel mai probabil, cu o posibilă schimbare tactică din partea forțelor ruse, sunt de părere românii din batalionul Getica. Atenția strategică a Rusiei se va îndrepta asupra regiunii Odessa, care face parte din „Novorossya”, despre care Putin a menționat recent în contextul unor pretenții teritoriale. În contextul în care Odessa are frontieră directă cu România și Republica Moldova, o astfel de evoluția ar complica situația strategică din cele două țări.

„ Getica” este un batalion voluntar românesc pro-Ucraina (Român Battlegroup „Getica”), format din cetăţeni români și din Republica Moldova care s-au înrolat pentru a sprijini Ucraina în conflictul cu Rusia. Grupul face parte din Legiunea Internațională pentru Apărarea Ucrainei și operează ca unitate de infanterie ușoară.

„În contextul lipsei unui răspuns coerent din partea Rusiei la propunerile de pace avansate de Ucraina, Europa și SUA – ceea ce confirmă, de altfel, analiza noastră anterioară –, conducerea de la Kremlin demonstrează clar că nu are nicio intenție reală de a înceta ostilitățile. Anul 2026 va debuta, cel mai probabil, cu o nouă etapă a conflictului, caracterizată prin acțiuni mai ambițioase și o posibilă schimbare tactică din partea forțelor ruse”, se arată pe pagina de Facebook a grupării Getica .

„Un interes strategic deosebit pentru noi, românii”

Pe baza informațiilor confirmate, a declarațiilor oficiale rusești și a corelării evenimentelor recente, militarii citați susțin că atenția strategică a inamicului se îndreaptă tot mai mult spre regiunea Odesa: „O declarație recentă a lui Putin a reafirmat pretențiile teritoriale asupra „Novorossiyei” – un concept istoric controversat care include, pe lângă Kharkiv și Donbas, și alte teritorii ucrainene, printre care regiunea Odesa. Aceasta, cu capitala sa la Odesa și cu frontieră directă cu Republica Moldova și România (în zona gurilor Dunării, inclusiv porturile Izmail și Reni), reprezintă un interes strategic deosebit pentru noi, românii .”

Datele indică o mobilizare intensă în Rusia pe parcursul anului 2025, cu recrutări superioare estimărilor inițiale și ordine continue emise prin decrete prezidențiale, se arată în analiză. Rusia a anunțat recent o rezervă de luptă de aproximativ 300.000 de militari pregătiți.

„Observăm, de asemenea, o concentrare a atacurilor cu drone și rachete balistice asupra regiunii Odesa. Un element cheie în acest tablou îl constituie loviturile recente asupra celor două poduri critice peste Nistru, care leagă estul de vestul regiunii: podul de la Zatoka (atacat pe 14-15 decembrie) și cel de la Mayaki (atacat pe 18 decembrie, la doar câțiva kilometri de granița cu Moldova)”, se detaliază în analiză.

Aceste atacuri au întrerupt temporar traficul auto și feroviar, atât civil, cât și militar, afectând în special logistica de combustibil din porturile dunărene către frontul ucrainean.

„Un cap de pod și apoi un coridor terestru către forțele din Transnistria”

„Corelând aceste acțiuni cu punerea în alertă a contingentului rus din Transnistria (raportată recent în presă, în jurul datei de 10 decembrie) și cu retorica agresivă promovată la Moscova față de Republica Moldova, se conturează o posibilă strategie a inamicului care are în vedere această zonă atât de importantă și pentru noi”, precizează experții de la Getica.

Distrugerea sau dezactivarea celor două poduri oferă inamicului două avantaje tactice majore. Primul este evident: perturbarea lanțurilor logistice ucrainene, forțând rerutarea transporturilor de combustibil pe trasee mai lungi și mai vulnerabile, prin România și Republica Moldova – ceea ce crește costurile și riscurile.

Al doilea avantaj rămâne, deocamdată, la nivel de ipoteză, dar merită analizat cu atenție. „Geografia zonei Odesa – cu plaje puternic fortificate și dificil de accesat pentru operațiuni amfibii – contrastează cu vestul regiunii, unde terenul plat și plajele extinse oferă condiții mai favorabile pentru o posibilă debarcare. Există riscul real ca această concentrare a atacurilor împotriva liniilor de aprovizionare și comandă teritorială să reprezinte o pregătire tactică (battlespace shaping) și ca Rusia să încerce o astfel de operațiune pentru a crea un cap de pod și apoi un coridor terestru către forțele din Transnistria”, se arată în postare.

„O asemenea manevră ar aduce forțele ruse la granița noastră mai rapid decât anticipam”

„O asemenea manevră ar complica semnificativ poziția strategică a României și Republicii Moldova, aducând forțele ruse la granița noastră mai rapid decât anticipam”, arată sursa citată.

Elementul care lipsește pentru ca o astfel de campanie să fie posibilă este lipsa unei flote reale pentru o operațiune masivă de debarcare. Navele amfibie (BDK Ropucha Project 775) disponibile în Marea Neagră sunt puține (5) și majoritatea se află la o distanta considerabila, în portul Novorossiysk.

„O mișcare de asemenea anvergură ar alerta imediat patrulele NATO care survolează Marea Neagră și ar putea periclita operațiunea în stadiul ei inițial. Cele 5 nave amfibie ar putea debarca un număr aproximativ de 1500 de trupe plus câteva duzini de blindate de suport, un număr însemnat pentru încercarea stabilirii unui cap de pod dar probabil că nu suficient pentru o operațiune de control total raportată la teritoriul respectiv”, arată specialiștii de la Getica.

„Deocamdată rămâne doar o ipoteză puțin probabilă, dar inamicul știe și poate să joace la două capete. Câteodată, aparențele pot să înșele”, concluzionează aceștia.