Barometrul anual MoneyCorp: Importurile, deficitul comercial şi situaţia economică internă anunţă un euro la 4,85-4,90 lei

Barometrul anual MoneyCorp: Importurile, deficitul comercial şi situaţia economică internă anunţă un euro la 4,85-4,90 lei

Anul acesta ar putea aduce un curs al euro în intervalul de 4,85 - 4,90 lei şi pentru un dolar între 4,40 - 4,55 lei, estimează majoritatea companiilor chestionate de Moneycorp şi Frames, într-un sondaj privind dinamica evoluţiei de pe piaţa valutară românească.

Conform unui comunicat al firmei de consultanţă Frames, evoluţia deficitului comercial şi situaţia macroeconomică generală internă reprezintă principalele argumente luate în calcul de mediul de afaceri.

Potrivit sondajului realizat online, la care au fost invitaţi să răspundă reprezentanţii a peste 1000 de companii medii şi mari din domenii diverse, precum IT&C, asigurări, importatori de produse metalurgice şi echipamente industriale, FMGC şi turism, majoritatea respondenţilor (51,1%) a estimat că, la finalul anului 2020, cursul euro/leu se va afla în intervalul 4,85 - 4,90 lei.

În comunicat se menţionează că 25,5% dintre cei chestionaţi văd o evoluţie a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4,80 lei/euro - 4,85 lei/euro, în timp ce doar 3,8% au situat moneda europeană la o cotaţie sub nivelul de 4,8 lei. 13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului, în timp ce 6% dintre respondenţi au evitat să se pronunţe.

Şi în privinţa dolarului, oamenii de afaceri văd o depreciere semnificativă a leului în 2020.

Astfel, 39,7% dintre cei chestionaţi au plasat moneda americană în intervalul 4,4 lei/dolar - 4,55 lei/dolar, iar 25,5% în intervalul 4,3 lei/dolar - 4,4 lei/dolar. Un procent însemnat dintre cei chestionaţi, 15,8%, au indicat o depreciere a monedei naţionale peste pragul de 4,55 lei/dolar.

Întrebaţi care cred că este factorul care influenţează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulţi dintre respondenţi (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanţei comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor faţă de cel al exporturilor.

Situaţia macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanţi, un alt motiv care determină evoluţia pieţei valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacţiile valutare speculative (19,6%) şi evoluţia de pe scena politică internă (18,4%).

"Aprecierea euro (aproximativ 0,8%) şi a dolarului (aproximativ 2,8%) faţă de leu din acest început de an, anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, are cauze multiple, atât de ordin intern, cât şi extern. Creşterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,68 miliarde de euro) faţă de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, am asistat, în ultima perioadă, la o temperare a avansului exporturilor româneşti, la 1,7% (64,17 miliarde de euro). Puse cap la cap, aceste evoluţii au fost de natură să accentueze deficitul balanţei comerciale (15,51 miliarde de euro), în creştere cu 2,1 miliarde de euro faţă de primele 11 luni din 2018, şi să pună presiune pe cererea de euro şi dolari. Bineînţeles, deprecierea monedei naţionale vine într-un context regional, în care şi alte monede s-au depreciat semnificativ faţă de EUR (HUF - 3%, PLN- 2%), ca urmare a evoluţiilor fluctuante din pieţele internaţionale'', afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Potrivit experţilor de la Moneycorp, dincolo de deprecierea balanţei comerciale şi implicaţiile evoluţiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere al percepţiei investiţionale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar şi politico-administrativ (instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală etc.)

"Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creşterea datoriei publice, perspectivele privind inflaţia şi discuţiile legate de investiţiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînţeles, şi în dinamica monedei naţionale, un barometru sensibil al situaţiei macroeconomice'', a explicat acesta.

Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat, în ultima perioadă, şi incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.

"Există deja semnale evidente de încetinire în comerţul internaţional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane şi europene au scăzut cu peste 10% în numai patru zile de la anunţarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de şoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să putem estima dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească. Însă, este cert că, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producţiei, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât şi creşteri de preţ în majoritatea segmentelor de business", a susţinut Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

Companiile chestionate de Moneycorp şi Frames estimează, totodată, că şi francul elveţian se va aprecia semnificativ în faţa monedei naţionale, în acest an. 31% dintre cei care au răspuns sondajului văd francul elveţian la o cotaţie între 4,50 lei şi 4,65 lei până la finele anului, în timp ce 25% îl estimează în intervalul 4,4 lei - 4,5 lei.

În comunicat se precizează că, pentru companii, previziunile privind inflaţia şi cursul valutar au o importanţă majoră în definirea activităţilor economice din 2020. Deprecierea leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, creează probleme în cascadă pe lanţurile economice, cu consecinţe semnificative în atingerea targeturilor de profitabilitate.

Analiştii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse şi strategii de hedging.

"Este un semn că economia românească se maturizează şi că din ce în ce mai multe companii au înţeles că prin soluţii personalizate de hedging pot diminua semnificativ riscurile valutare şi pot fi mai competitive. Aşa se explică faptul că, potrivit rezultatelor sondajului, 25,8% din firmele chestionate folosesc contractele forward ca şi instrument de hedging", afirmă Claudiu Ghebaru.

Moneda europeană este cea mai populară formă de economisire pentru români. 58,7% dintre ei au indicat euro drept moneda în care are au cea mai mare încredere să economisească. Dolarul american se află, de asemenea, în topul preferinţelor, cu 33,2%, în timp ce în moneda naţională au încredere să economisească numai 7,6% dintre respondenţi.

Sondajul realizat de Moneycorp şi firma de consultanţă Frames a fost derulat în perioada 24-27 februarie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, asigurări, echipamente industriale, FMGC şi turism.

Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle şi top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Vipera ţine cu dinţii de Reghecampf

2 O femeie l-a surprins pe soț în timp ce „servea un oral” de la o minoră / Ce a urmat s-a transformat în coșmar

3 Așa o fi?

4 Alcov bucureștean cu o bombă sexuală / Un milionar căsătorit a combinat-o pe fiica partenerului de afaceri

5 VIDEO De văzut!