În ciuda proiectelor anti-bullying derulate în școli, bătăile între elevi continuă, iar martorii acestor evenimente refuză să ia atitudine. Motivele sunt complexe și au fost explicate pentru „Adevărul” de către un psiholog școlar.

Actele de violență se înmulțesc în școli, iar în imaginile care ajung în spațiul public vedem de obicei doi protagoniști puternic implicați și mulți colegi pe margine, care fie privesc aparent netulburați, fie își aleg favoritul și-l încurajează, ca la o veritabilă confruntare sportivă. Doar foarte rar se întâmplă ca martorii să anunțe un adult și astfel să se pună capăt episodului violent.

Imagini greu de privit au apărut luni, 9 octombrie 2023, dintr-o școală din județul Olt, însă cazul nu este nici pe departe singular. Două adolescente, una elevă în clasa a VI-a, cealaltă elevă în clasa a VII-a, s-au trântit la pământ chiar pe holul școlii, s-au tras de păr, și-au dat palme, s-au mușcat, iar asta de mai multe ori în aceeași zi, cu colegii pe margine, care filmează și se implică activ în susținerea celor două. Deși loviturile sunt serioase, copiii de pe margine se amuză, unii le încurajează pe protagoniste, însă nu fac nimic pentru a le împiedica să se bată.

„De multe ori martorii sunt cei care stârnesc astfel de evenimente. Sunt acei „copii-problemă” care îi bagă în acțiune pe cei din jurul lor doar ca să nu se bage ei, pentru că deja sunt etichetați copii-problemă”, spune psihologul Loredana Stroiuleasa.

Alți copii, și aceștia martori, sunt potențiale victime care nu au reacție din teamă.

„Alții nu reacționează de teamă, pentru că dacă merg să spună profesorului, atunci profesorul vine și spune – mi-a spus cutărescu - și violența se răsfrânge asupra <pârâciosului>. Și nu o fac de frică. (...) Tot timpul va exista un copil de care celorlalți le va fi frică. Și în general ei sunt copiii în jurul cărora se întâmplă tot felul de evenimente”, spune psihologul.

Și mai grav este că de obicei elevii percep astfel de acte de violență ca fiind amuzante, iar programele de tot felul bifate de profesori se dovedesc ineficiente.

„Bullying-ul și violența nu le rezolvăm doar cu activități anti-bullying”

Psihologul explică faptul că adrenalina de moment le dă curaj elevilor implicați în acte de violență să se desfășoare. Acest „curaj” trădează însă o incapacitate de a face față emoțiilor.

„Adrenalina de moment tuturor ne dă curaj. Sunt și adulți care se enervează și sar la bătaie pentru că nu reușesc să-și stăpânească furia. Î n momentele acelea ne crește adrenalina și nu mai gândim corect decât dacă învățăm să ne gestionăm emoțiile”, spune psihologul.

Elevii trebuie învățați să recunoască aceste emoții și să le facă față.

„Bullying-ul în școli și violența nu le rezolvăm doar cu activități anti-bullying. Trebuie făcute în permanență activități de creștere a stimei de sine, de gestionare a emoțiilor, sunt mulți pași până să ajungi să ai rezultate”, adaugă Stroiuleasa.

Exmatricularea nu rezolvă problema

Deși din nou posibilă din acest an școlar, exmatricularea elevilor-problemă nu este o soluție, crede psihologul.

„Este un copil pe care îl arunci în stradă să devină ce? Cel care mai târziu te va arăta cu degetul, că el a fost copil, imatur, dar tu ai fost maturul din viața lui și nu ai reușit să-l educi. Nu, exmatricularea eu nu o consider o soluție. Ar însemna abandon 90%”, spune Stroiuleasa.

Acești copii care nu-și stăpânesc furia sunt adesea victimele mediului din care provin, explică psihologul.

Cel mai greu este de gestionat refuzul părinților (atunci când sunt prezenți) de a colabora și de a accepta consilierea.

„Problema ar fi cu părinții care nu sunt prezenți să le oferi consiliere, sau nu-și fac timp, sau nu consideră important. Spun: <Lasă, doamnă, că-i dau eu o bătaie acasă și l-am rezolvat!>. Pentru că au probleme în familie ce nu vor să fie expuse”, a conchis psihologul.