Blocul Național Sindical (BNS) a reclamat luni un atac „periculos și fără precedent al Curții Constituționale a României (CCR) la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România" în plin val de proteste.

BNS denunță un atac al CCR în plin val de proteste FOTO Shutterstock

„Blocul Național Sindical (BNS) reclamă atacul periculos și fără precedent al Curții Constituționale a României (CCR) la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România! În plin val de proteste organizate de organizațiile sindicale și lucrători, Curtea Constituțională emite o motivare cel puțin bizară prin care amputează drepturile lucrătorilor români și îi oferă Guvernului României și Parlamentului României pretextul „perfect” pentru tăieri de sporuri și salarii! CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat”, a transmis BNS printr-un comunicat.

Potrivit instituției, este vorba despre Dosarul Curții Constituționale nr. 52D/2021 în care Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași a ridicat excepția de constituționalitate a dispozițiilor art. 156, 161 și 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011.

Cinci ani mai târziu, în 28 ianuarie 2025, CCR a emis Decizia nr. 2 în acest dosar. Motivarea acestei decizii a fost dată și publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 27 iunie 2025, mai notează BNS.

„Această motivare este publicată strategic exact în ziua în care Guvernul României și-a dorit să aprobe în ședință Ordonanța de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, prin care Executivul a tăiat sporul de condiții vătămătoare și a zilelor de concediu suplimentar pentru bugetari, OUG care a fost aprobată ulterior", acuză BNS.

Potrivit sursei citate, CCR arată în motivarea Deciziei sale că „dreptul la grevă nu este unul absolut” și că „legiuitorul a instituit anumite interdicții și restrângeri ale dreptului la grevă în scopul asigurării bunului mers al activității economico-sociale și al garantării intereselor de ordin general”.

În aceeași motivare, CCR stabilește că „atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor doi cocontractanți pentru a se aplica noile prevederi legale.”

„Practic, Curtea spune că atunci când statul taie sporurile chiar și pe perioadă nedeterminată, acestea pot fi eliminate unilateral, fără ca angajatorul să mai stea de vorbă cu angajatul. Este o interpretare care transformă contractul individual de muncă într-un act fragil, supus oricând voinței autorităților, fără garanții și fără drept la negociere cu încălcarea art. 53 din Constituția României", acuză BNS.

„Întâmplător sau nu, judecătorii CCR își aduc aminte de o speță pe care au fost sesizați în urmă cu cinci ani și a cărei motivare o scot acum de la naftalină. O acțiune cu premeditare pentru a opri din fașă orice tentativă de demers de neconstituționalitate pe care vreun salariat sau organizație sindicală ar putea să o atace la CCR. Este inacceptabil ca, într-un stat de drept, contractul de muncă al unui lucrător din sectorul public să devină un document care poate fi golit de conținut de azi pe mâine, prin simpla voință a Guvernului sau a CCR-ului. CCR validează un abuz, iar acest lucru va alimenta și mai mult revolta socială deja existentă. La Congresul BNS din mai 2025, atrăgeam atenția că «S-a creat un ecosistem extrem de periculos în justiție. Justiția este în criză și iată că poate face orice în această țară»", a declarat președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

BNS consideră decizia și motivarea CCR periculoasă, deoarece "dă mână liberă statului să modifice în mod arbitrar componente ale salariului negociate și prevăzute contractual; slăbește poziția angajatului în fața angajatorului public" și "creează un precedent periculos ce poate fi extins și în mediul privat prin viitoare interpretări abuzive ale legii."

În acest sens, BNS atrage atenția că această Decizie va putea deveni subiect de analiză pe masa Curții Europene de Justiție și al Curții Europene a Drepturilor Omului.