"Bomba cu ceas" care ameninţă economia mondială
Va fi nevoie de 3% din PIB-ul global pentru salvarea Planetei
Efectele vor costa guvernele peste 100 de miliarde de dolari pe an, sustin expertii ONU, citati de CNN. Acest nou raport subliniaza ca populatiile sarace din Sud vor fi cel mai afectate de schimbarile climatice, potrivit Incont.ro .
"Partea populatiei mondiale care se confrunta cu penurii de apa sau care este afectata de inundatii importante va creste odata cu cresterea nivelului incalzirii (globale) in secolul al XXI-lea", subliniaza el.
O clima mai calda va avea totodata consecinte asupra securitatii, iar populatiile din zonele rurale vor fi mult mai afectate.
GIEC apreciaza ca schimbarile climatice vor "incetini cresterea (economica) (...) si vor crea noi zone de saracie". O agravare a evenimentelor climatice extreme va declansa, de asemenea, deplasari de populatie, afirma oamenii de stiinta.
Intr-un alt studiu, publicat anul trecut de Financial Times si citat de Mediafax, cercetatori de la universitatile Cambridge si Erasmus atrageau atentia ca topirea ghetii din Oceanul Arctic este "o bomba cu ceas economica". Costurile la nivel global se vor ridica la cel putin 60.000 de miliarde de dolari, din cauza efectelor schimbarilor climatice.
Reducerea suprafetei calotei polare arctice, la un nivel minim record, a fost vazuta intr-o oarecare masura ca benefica din punct de vedere economic. Asta pentru ca deschide mai multe cai pentru traficul naval si oportunitati de explotare de resurse, intr-o regiune care ar putea contine 30% din rezervele inca nedescoperite de gaze naturale ale lumii si 13% din cele de petrol, scria Financial Times.
Totusi, rolul cheie al regiunii in reglarea oceanelor si climei inseamna ca topirea gheturilor va cauza schimbari climatice care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundatii si vor distruge infrastructura, afirma cercetatori de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie si de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.
Astfel, toate aceste schimbari vor duce la costuri care probabil vor depasi beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School.
"Oamenii calculeaza beneficiile in miliarde de dolari, iar noi discutam de posibile costuri, distrugeri si alte efecte de ordinul zecilor de mii de miliarde de dolari", a spus el.
Calculele cercetatorilor europeni arata ca tarile in curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari, intrucat au o capacitate mai redusa de a face fata unor dezastre precum inundatii, secete sau furtuni.
Ritmul de crestere pentru temperaturile din regiunea arctica este de multi ani de cel putin doua ori mai rapid fata de restul planetei.
80 de trilioane de dolari sau 3% din PIB-ul mondial anual pentru salvarea Planetei.
Sursa: realitatea.net
