BOMBA serii! DNA a găsit MITĂ la UDMR! Numele liderului UDMR, Kelemen Hunor, apare în rechizitoriu! Amănunte-ȘOC!

BOMBA serii! DNA a găsit MITĂ la UDMR! Numele liderului UDMR, Kelemen Hunor, apare în rechizitoriu! Amănunte-ȘOC!

BOMBA serii! DNA a găsit MITĂ la UDMR! Numele liderului UDMR, Kelemen Hunor, apare în rechizitoriu! Amănunte-ȘOC! DNA: Fostul senator UDMR Verestoy Attila ar fi primit mită astfel încât Ministerul Culturii condus de Kelemen Hunor să facă plăţile către constructorul Aedificia Carpaţi, care a modernizat Biblioteca Naţională, Teatrul Naţional şi Muzeul de artă, dezvăluie  G4Media.ro .

Numele liderului UDMR, Kelemen Hunor, apare în rechizitoriul lui Petre Badea, patronul companiei de construcţii Aedificia Carpaţi, acuzat de cumpărare de influenţă. În dosar era începută urmărirea penală pentru trafic de influenţă şi împotriva senatorului UDMR, Verestoy Attila, decedat la începutul anului. Între 2010 şi 2012, Verestoy şi-ar fi traficat influenţa pe lângă funcţionarii Ministerului Culturii, condus de liderul UDMR Kelemen Hunor, asfel încât ministerul să facă plăţile pentru proiectele în derulare ale companiei de construcţii: construcţia Bibliotecii Naţionale, reabilitarea Teatrului Naţional, a Muzeului de artă şi a Muzeului Colecţiilor de artă. Banii Ministerului Culturii proveneau dintr-un împrumut al BERD. Kelemen Hunor are calitate de martor în dosar.

Pe de altă parte, Aedificia Carpați și Petre Badea au respins ieri, într-un comunicat, acuzațiile procurorilor: ”Compania Aedificia Carpati si directorul acesteia, dl Petre Badea resping categoric acuzatiile formulate de procurorii DNA în dosarul trimis către instanta de judecata. Din însusi conținutul comunicatului DNA rezulta inadvertente, contradicții și confuzii referitoare la presupusele fapte, asa cum sunt acestea descrise de procurori. Pe durata anchetei compania Aedificia Carpati si directorul acesteia au cooperat prompt si transparent, au pus la dispozitie toate documentele si materialele solicitate, au furnizat inscrisuri relevante, astfel incat probele concrete ce demonstreaza ca nu exista, in fapt, nici prejudiciu si nici vinovatii se regasesc deja in dosarul cauzei.Ca parte a atitudinii sale proactive si responsabile compania Aedificia Carpati a indisponibilizat, punand la dispozitia statului in mod voluntar, suma de 2,257,764 lei, suma ce reprezinta valoarea presupusului prejudiciu invocat de parchet. Asiguram clientii si partenerii de afaceri ca activitatea companiei se va desfasura in continuare la parametrii de calitate si eficienta cu care acestia sunt obisnuiti si ii asiguram totodata ca cercetarea judecatoreasca va demonstra nevinovatia, atat a companiei Aedificia Carpati, cat si a directorului acesteia.”
Kelemen Hunor nu a putut fi contactat până la această oră pentru a-şi exprima un punct de vedere.

Redăm mai jos rechizitoriul DNA:

„În perioada de timp 2010 – 2012, inculpatul Badea Petre şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A. au oferit echivalentul în lei al sumei de 3.845.000 de euro, din care au dat suma de suma de 6.999.067 de lei (echivalentul a 1.275.000 de euro), numitului Verestoy Attila, senator şi membru al formaţiunii politice UDMR, acesta din urma folosindu-se de faptul că avea o poziţie influentă în cadrul acestei formaţiuni politice şi de faptul că Hunor Kelemen, membru al aceleiaşi formaţiuni politice, avea calitatea de ministru al culturii şi patrimoniului naţional, şi promiţând ca, în schimbul primirii acestor bani, va determina funcţionarii publici responsabili din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional să îndeplinească acte care intrau în sfera îndatoririlor acestora de serviciu, în vederea asigurarii plăţii lucrărilor pe care societatea Aedificia Carpaţi S.A. le efectua în baza contractelor pe care le avea cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional„, se arată în rechizitoriul DNA.

Procurorii susţin că Verestoy ar fi cerut un comision de 9 la sută din valoarea contractelor derulate între Ministerul Culturii şi Aedificia Carpaţi. După negocieri, Verestoy s-ar fi mulţumit doar cu un comision de 6 la sută. Mita s-ar fi dat prin intermediul unui contract fictiv de consultanţă încheiat între o casă de avocatură şi compania de construcţii. Până la urmă, banii ar fi ajuns cash la Verestoy Attila. Procurorii au făcut lista lucrărilor aflate în derulare între Ministerul Culturii şi Aedificia Carpaţi:

„La data de 05 mai 2008 între Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional şi Muzeul Naţional de Artă al României, pe de o parte, şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A., reprezentata de către inculpatul Badea Petre şi numita (…..), pe de alta parte, a fost încheiat un prim contract de execuţie, având ca obiect „consolidarea, restaurarea, amenajarea, climatizarea şi extinderea la Muzeul Colecţiilor de Artă, corpurile B şi C”. Preţul contractului a fost de 5.553.920 de euro (la care se adauga valoarea taxei pe valoarea adaugată).

La data de 05 martie 2009 între Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A., reprezentată de catre inculpatul Badea Petre şi numita (…..), a fost încheiat un nou contract de execuţie, având ca obiect „refacerea, reamenajarea şi refuncţionalizarea Bibliotecii Naţionale a României”. Preţul contractului a fost de 69.963.068 de euro (la care se adauga valoarea taxei pe valoarea adaugată).

La data de 22 iulie 2009 între Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional şi Muzeul Naţional de Artă al României, pe de o parte, şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A., reprezentată de către inculpatul Badea Petre şi numita (…..), pe de alta parte, a fost încheiat un al treilea contract de execuţie, având ca obiect „consolidarea şi restaurarea la Corpul central al Muzeului Naţional de Arta al României”. Preţul contractului a fost de 12.921.720 de euro (la care se adauga valoarea taxei pe valoarea adaugată).

La data de 07 septembrie 2009 între Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional şi Muzeul Naţional de Artă al României, pe de o parte, şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A., reprezentată de către inculpatul Badea Petre şi numita (…..), pe de alta parte, a fost încheiat un al patrulea contract de execuţie, având ca obiect „lucrari de consolidare şi restaurare la Muzeul Colecţiilor de Arta, corpurile B şi C”. Preţul contractului a fost de 999.699 de euro (la care se adauga valoarea taxei pe valoarea adaugata).

La data de 27 ianuarie 2010 între Ministrul culturii şi patrimoniului naţional, reprezentat de martorul (…..), şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A., reprezentata de catre inculpatul Badea Petre şi numita (…..), a fost încheiat un al cincilea contract de execuţie, având ca obiect tot „lucrari de consolidare şi restaurare la Corpul central al Muzeului Naţional de Arta al României”. Pre.ul contractului a fost de 34.876.053 de euro (la care se adauga valoarea taxei pe valoarea adaugata).

La data de 05 ianuarie 2011 între Ministrul culturii şi patrimoniului naţional, reprezentat de martorul Kelemen Hunor şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A., reprezentată de către inculpatul Badea Petre şi numita (…..), a fost încheiat un al şaselea contract de execuţie, având ca obiect „lucrari necesare punerii în funcţiune a întregului ansamblu Biblioteca Naţionala a României, prin integrarea corpului Aula”. Preţul contractului a fost de 2.895.787 de euro (la care se adauga valoarea taxei pe valoarea adaugata).

La data de 14 februarie 2011 între Ministrul culturii şi patrimoniului naţional, reprezentat de martorul Kelemen Hunor şi Teatrul Naţional Bucureşti, pe de o parte, şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A., reprezentata de catre inculpatul Badea Petre şi numita (…..), pe de alta parte, a fost încheiat un al şaptelea contract de execuţie, având ca obiect „lucrari de stabilitate şi siguranţa în exploatare, optimizare funcţionala, tehnologica şi organizatorica a ansamblului instituţional Teatrul Naţional I.L. Caragiale Bucureşti”. Preţul contractului a fost de 48.376.377 de euro (la care se adauga valoarea taxei pe valoarea adaugata).

Potrivit datelor contabile puse la dispoziţie de catre inculpata Aedificia Carpaţi S.A., în derularea acestor contracte încheiate cu Ministerul cultelor şi patrimoniului naţional, în anii 2010 – 2012, inculpata Aedificia Carpaţi S.A. a încasat urmatoarele sume de bani:

– în anul 2010, suma de 228.974.338 de lei;
– în anul 2011, suma de 307.582.117 de lei;
– în anul 2012, suma de în anul 2010, suma de 107.815.550 de lei”, arată procurorii în rechizitoriu.

Potrivit DNA, Petre Badea de la Aedificia Carpaţi ar fi făcut plăţile către casa de avocatură care îl reprezenta pe Verestoy Attila doar cât ministrul Culturii a fost Kelemen Hunor.

„La data de 23 decembrie 2009 ministru al culturii şi patrimoniul naţional a fost numit martorul Kelemen Hunor, din partea formaţiunii politice UDMR. Acesta a ocupat funcţia de ministru al culturii şi patrimoniul naţional pâna la data de 07 mai 20126.

Dupa preluarea funcţiei de ministru al culturii şi patrimoniul naţional de catre martorul Kelemen Hunor, în primavara anului 2010, Verestoy Attila, senator, fondator al UDMR şi politician cu o poziţie influentă în cadrul acestei formaţiuni politice, în contextul derularii contractelor deja încheiate la acel moment între Ministrul culturii şi patrimoniului naţional şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A. (primele patru contracte din cele de mai sus), i-a solicitat inculpatului Badea Petre plata unei sume de 9% din valoarea plaţilor pe care inculpata Aedificia Carpaţi S.A. le avea de încasat de la Ministerul culturii şi patrimoniul naţional, promiţând ca, în schimbul primirii acestor bani, va determina funcţionarii publici responsabili din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional sa îndeplineasca acte care intrau în sfera îndatoririlor acestora de serviciu, în vederea asigurarii plaţii lucrarilor pe care societatea Aedificia Carpaţi S.A. le efectua în baza contractelor pe care le avea cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

În urma negocierilor purtate, Verestoy Attila şi inculpatul Badea Petre au convenit ca suma ce avea sa fie platita celui dintâi de catre inculpata Aedificia Carpaţi S.A. sa fie de doar 6% din valoarea plaţilor pe care inculpata Aedificia Carpaţi S.A. le avea de încasata de la Ministerul culturii şi patrimoniul naţional.

Inculpatul Badea Petre şi numitul Verestoy Attila au convenit ca plata acestei sume să se fie disimulată sub forma unui contract de consultanţă pe care inculpata Aedificia Carpaţi S.A. urma sa îl încheie cu o societate de avocatura indicata de catre Verestoy Atilla, urmând ca acesta din urma sa primeasca apoi banii de la respectiva societate de avocatura. În acest scop, numitul Verestoy Atilla i-a pus în legatura pe inculpatul Badea Petre şi pe martorul (…..) (…..), avocat coordonator al societaţii profesionale cu raspundere limitata (…..) şi Asociaţii. (…) Până în luna mai 2012 (inclusiv), valoarea fiecărei plăţi lunare fost echivalentul în lei a 50.000 de euro şi al taxei pe valoare adăugată aferente.

La data de 07 mai 2012, urmare înlocuirii guvernului Ungureanu cu guvernul Ponta 1, martorul Kelemen Hunor a pierdut calitatea de ministru al culturii şi patrimoniului naţional. În faţa acestui eveniment inculpatul Badea Petre a luat decizia de a înjumătăţi valoarea plăţilor lunare făcute către societatea profesională cu răspundere limitată (…..) şi asociaţii şi destinate lui Verestoy Attila, la echivalentul a 25.000 de euro.

Ca atare, în intervalul iunie – decembrie 2012 inculpata Aedificia Carpaţi S.A. a făcut către societatea profesionale cu răspundere limitată (…..) şi asociaţii plăţi lunare în valoare de (doar) 25.000 de euro fiecare (la care se adăuga taxa pe valoare adăugată aferentă).

Urmare alegerilor legislative din data de 09 decembrie 2012, la data de 21 decembrie 2012 s-a constituit un nou guvern (guvernul Ponta 2), iar UDMR a rămas în opoziţie. În acest context politic, inculpatul Badea Petre a luat decizia de a înceta efectuarea plăţilor lunare făcute către societatea profesională cu răspundere limitată (…..) şi asociaţii şi destinate lui Verestoy Attila.”



Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

4 Nu le zice rău Ciucă...

5 „Lebăda neagră”, noul trend pe internet după prăbușirea podului din Baltimore. Ce teorii ale conspirației circulă pe rețelele sociale