Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat acum șase luni o hotărâre care are darul să clarifice raportul dintre conceptul e independență a Justiției și nivelul de remunerare a magistraților pe care o țară îl practică – atât în ceea ce privește salariile, cât și pensiile, scrie g4media.ro .

Decizia este cu atât mai importantă pentru România cu cât această dilemă a declanșat un veritabil război între Guvernul României și reprezentanții puterii judecătorești: Guvernul intenționează să reducă pensiile de serviciu ale magistraților, iar magistrații susțin că această măsură subminează independența Justiției.

Prima de pensionare, suspendată de Boc

Dosarul judecat de instanța de la Luxembourg și-a avut originea tot în România. Șase magistrați pensionari au dat în judecată statul român, la Tribunalul București, și au cerut să li se plătească așa numita „primă de pensionare”, reprezentând șapte salarii brute, și pe care nu o primiseră în momentul pensionării.

Prima de pensionare, prevăzută de legea privind statutul magistraților, a fost plătită efectiv până în anul 2010, când Guvernul Boc, din rațiuni bugetare, a suspendat plata acesteia. În următorii 13 ani, plata acestei prime a tot fost suspendată, prin pordonanțe de urgență, de toate guvernele care s-au succedat. În anul 2022, odată cu adoptarea unei noi legi privind statutul magistraților, plata acestei prime a fost scoasă complet din legislație.

Cei șase magistrați susțineau că, prin suspendările succesive și apoi prin eliminarea completă din legislație a acestei prime, le-a fost afectat un drept de proprietate și, într-un sens mai larg, însăși independența judecătorilor, în componenta sa financiară.

Tribunalul București a respins cererea celor șase magistrați, pe motiv că nu există o bază legală pentru plata primei, iar pentru ca această să poată fi plătită din nou, este necesară intervenția legiuitorului.

Magistrații au atacat decizia la Curtea de Apel, instanță care, înainte de a da o soluție, a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, al cărei răspuns să ajute la pronunțarea unei soluții.

Întrebarea

Traducând limbajul alambicat în care se poartă acest tip de dialog judiciar, întrebarea preliminară punea următoarea problemă: În ce măsură suspendarea succesivă și apoi abrogarea primei de pensionare a magistraților afectează principiul independenței Justiției, așa cum e acesta prevăzut în Tratatele UE?

Iar pe 5 iulie 2025 CJUE a răspuns : NU, suspendarea și abrogarea primei de pensionare nu afectează principiul independenței Justiției.

Dar mai importante decât răspunsul în sine sunt considerentele prin care instanța de la Luxembourg a ajuns la el – și care contribuie semnificativ la dezbaterea din societate din aceste zile privind independența Justiției și veniturile magistraților. Aceste considerente stabilesc, cu valoare de principiu, marja în care un stat poate acționa atunci când vrea să ajusteze veniturile magistraților, fie că vorbim de salarii, fie de pensii.

Considerentele

Astfel, arată CJUE, aceste reduceri trebuie prevăzute de lege, să nu fie disproporționate în raport cu scopul urmărit, iar în cazul în care sunt dictate de restricții bugetare, să fie pe o perioadă determinată și, din rațiuni de solidaritate, să nu se limiteze doar la magistrați, ci să vizeze și alte categorii de bugetari.

Pe de altă parte, CJUE recunoaște dreptul statului de a reduce salariile și pensiile magistraților nu doar în situații de criză bugetară și pe o perioadă limitată, ci și pe termen mai lung, pentru consolidarea bugetară.

Exigența pe care o impune CJUE este ca, în pofida ajustărilor pe care statul le aduce veniturilor magistraților, atât în activitate, cât și după pensionare, acestea să rămână suficient de ridicate astfel încât să-i ferească de tentații de corupție.

Dar, adaugă instanța, nivelul acestor venituri – salarii și pensii – trebuie să țină seama și de contextul socio-economic al țării și să fie comparat cu salariul mediu din statul respectiv. Iată paragrafele relevante:

„35. În această privință, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor lor. Astfel, nivelul acestei remunerații trebuie să fie de natură să protejeze judecătorii împotriva riscului de corupție.

36. Aprecierea caracterului adecvat al remunerației judecătorilor presupune, printre altele, să se țină seama de situația economică, socială și financiară a statului membru în cauză. Din această perspectivă, este adecvat să se compare remunerația medie a judecătorilor cu salariul mediu din statul respectiv.

37. Considerațiile expuse la cele două puncte precedente sunt valabile mutatis mutandis pentru judecătorii pensionați. Astfel, faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate”.

În privința României, în dosarul pe care l-a avut de judecat, Curtea de Justiție a UE a constatat că nivelul de salarizare a unui judecător la început de carieră este de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu brut la nivel național, iar a unui judecător de la instanța supremă este de 5,8 mai mare. Ceea ce a determinat instanța europeană să concluzioneze că „remunerarea judecătorilor români rămâne în concordanță cu importanța funcțiilor pe care aceștia le exercită”.

Guvernul Ilie Bolojan a pus miercuri seara, în transparență decizională, noul proiect de lege privind pensiile magistraților, care prevede o pensie de maximum 70% din salariul net și o perioadă de tranziție de 15 ani. CSM respinge și acest proiect.

Distribuie Distribuie Comentarii