BREAKING Judecătorii decid astăzi dacă Udrea iese din închisoare după ce a executat 3 ani și 9 luni din condamnarea de 6 ani
Procesul în care se va judeca cererea privind liberarea condiționată a Elenei Udrea este programat să înceapă joi, la ora 9, la Judecătoria Ploiești. La Curtea de Apel Ploiești, acolo unde pe 30 iunie era programată judecarea o contestației DNA împotriva unei decizii favorabile Elenei Udrea, judecătorul a devansat termenul și s-a pronunțat pe 17 iunie: contestația procurorilor a fost respinsă.
Comisia de liberări condiționate a Penitenciarului Târgușor a înaintat Judecătoriei Ploiești propunerea privind liberarea condiționată a Elenei Udrea pe 10 iunie. Prezența Elenei Udrea în sala de judecată astăzi nu este obligatorie. La judecarea celor două contestații la executare, soluționate luna trecută de Judecătoria Ploiești, fosta ministră a participat la ședința de judecată prin videoconferință.
Elena Udrea este închisă în Penitenciarul Târgușor din iunie 2022.
Udrea, două contestații admise
În ultima lună, Udrea a formulat două contestații la executare, ambele fiind admise de Tribunalul Prahova. Ea a cerut deducere din pedeapsa de 6 ani a perioadelor de reținere, arest preventiv, arest la domiciliu, precum și detenția din Costa Rica și Bulgaria.
Ultima contestația la executare a vizat cele 15 zile de arest la domiciliu din dosarul Microsoft. DNA s-a opus deducerii din pedeapsă, motivând că respectivul dosar nu s-a adoptat o soluție. Tribunalul a admis contestația pe 27 mai, însă procurorii au contestat decizia. Inițial, la Curtea de Apel Ploiești, contestația a primit termen de judecare pentru 30 iunie. După înregistrarea cererii de liberare condiționată a Elenei Udrea, președintelui completului de la CA Ploiești a preschimbat termenul și a soluționat contestația marți, 17 iunie. Contestația DNA a fost respinsă.
Condițiile liberării condiționate
Potrivit Codului Penal, liberarea condiţionată poate fi dispusă atunci când persoana condamnată a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei- în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani- sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei- în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
Pe lângă îndeplinirea fracției, mai legea prevede și alte condiții pentru a beneficia de liberarea înainte de executarea integrală a pedepsei: cel condamnat să se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis și să fi îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare. Pentru această din urmă condiție, legiitorul a prevăzut o portiță: „afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”.
Sute de deținuți sunt liberați condiționat din închisori fără a achita despăgurile civile la care au fost obligați sau prejudiciile. În cazul lor primează „convingerea instanței că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, o altă condiție stabilită de codul penal.
În cazul Elenei Udrea, prejudiciul stabilit de sentința prin care a fost condamnată la 6 ani de închisoare a fost de 9 milioane de lei. În urmă cu doi ani, ANAF anunța că a recuperat doar 1% din această sumă și preciza că sunt continuate procedurile de executare silită.
HotNews.ro a solicitat ANAF să precizeze care este stadiul actual al recuperării prejudiciului din dosarul Gala Bute, însă, deocamdată, instituția nu a răspuns.
A fugit de două ori din țară
Elena Udrea a fost trimisă în judecată în 2015 şi condamnată definitiv în iunie 2018 în dosarul cunoscut publicului „Gala Bute”, însă ea a fugit înainte de pronunţarea sentinţei, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.
Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. Astfel, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.
În aprilie 2022, în baza unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Instanţa Supremă a respinge o contestaţie în anulare depusă de Elena Udrea şi a confirmat condamnarea la şase ani închisoare. Elena Udrea a fugit în Bulgaria, însă a fost prinsă şi trimisă în ţară.
Acuzațiile DNA și pedepsele pronunțate în dosarul Gala Bute
Dosarul Gala Bute a fost trimis de DNA în instanță în aprilie 2015.
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Sumele obţinute, au arătat anchetatorii, au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
